Admiterea la studii în România se va face prin poştă

autor: M.R.

Pe site-ul oficial al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) din România, a apărut proiectul metodologiei privind şcolarizarea tinerilor din R. Moldova. Deocamdată însă documentul nu a fost aprobat oficial. Potrivit secretarului de stat în Învăţământul superior din România, Dumitru Miron, proiectul urmează să fie discutat şi analizat de specialişti şi doar după aceasta va fi adoptat oficial. Miron susţine că, în conformitate cu legea, proiectul trebuie să stea pe site 30 de zile până la adoptare, însă el consideră că acesta va fi votat în cel mult două săptămâni.

2275 de burse

După cum am anunţat şi mai devreme, în proiect e specificat că pentru studiile preuniversitare sunt prevăzute 850 de locuri cu bursă şi 150 de locuri fără plata taxelor de şcolarizare şi fără bursă. Iar pentru studiile universitare şi postuniversitare sunt prevăzute 1275 de locuri. Dintre acestea, pentru studii de licenţă sunt distribuite o mie de locuri subvenţionate de la buget, cu bursă şi 50 – subvenţionate de la buget, dar fără bursă. Pentru studii de masterat sunt oferite 90 de locuri cu bursă şi 75 fără bursă, iar pentru doctorat şi rezidenţiat sunt prevăzute câte 30 de burse. Bursele pentru studii postuniversitare sunt destinate cetăţenilor din R. Moldova, care au studiat în România.

Dosarele de înscriere vor fi transmise prin poştă

Documentul prevede că, în perioada 10-25 iulie, tinerii din R. Moldova care doresc să obţină o bursă de studii la liceu în România vor transmite dosarele de înscriere prin poştă, recomandat, sau le vor depune la centrul desemnat de Inspectoratul Şcolar al jud. Iaşi (Liceul „M. Eminescu”, str. Nic. Bălcescu 24, Iaşi, cod 700117). Listele cu rezultatele concursului vor fi afişate la data de 31 iulie.
Doritorii de a face studii universitare şi postuniversitare în România (cu excepţia candidaţilor la rezidenţiat – n.r.), vor depune dosarele de înscriere sau le vor transmite prin poştă, recomandat, la MECT (str. Spiru Haret 12, sector 1, Bucureşti, cod 010176) în perioada 1 iulie - 10 august.

Fără examen

Admiterea atât pentru licee, cât şi pentru învăţământul universitar se va face fără examen. Pentru absolvenţii clasei a IX-a din R. Moldova, se va lua în calcul media generală obţinută la examenul de absolvire a gimnaziului, care are o pondere de 50%, şi media generală de absolvire a claselor a V-a – a IX-a, care are o pondere de 50% în calculul mediei de admitere.
Pentru studiile universitare, media de admitere se va face din media de absolvire a anilor de liceu şi media examenului de bacalaureat.
Doar la profilurile artistic, sportiv şi teologic, înmatricularea (atât pentru studii liceale, cât şi de licenţă – n.r.) este condiţionată de promovarea probelor de aptitudini.

Menţionăm încă o dată că documentul publicat pe site-ul METC (www.edu.ro) ar putea suferi modificări. JURNAL va reveni şi în ediţiile viitoare cu detalii pe marginea acestui subiect.

http://www.jurnal.md/article/3500/

La Buţeni, comuniştii nu-şi recunosc înfrângerea

* Candidatul comuniştilor a cerut "să fie declarate nule alegerile locale generale din 03.06.07 desfăşurate în satul Buţeni, r-l Hânceşti".
* Deoarece protestele alegătorilor nu erau autorizate, la intrarea în sat au fost aduse detaşamente de poliţişti şi carabinieri, înarmaţi cu veste antiglonţ, bastoane de cauciuc şi scuturi.
* Curtea de Apel Chişinău a menţinut în vigoare hotărârea Judecătoriei Hânceşti.

"Noi avem primar!", "Nu vrem alegeri repetate!", "Vrem dreptate!" - asta scandau, joi, câteva sute de oameni la intrarea în satul Buţeni, raionul Hânceşti, fiind nemulţumiţi de hotărârea Judecătoriei raionului Hânceşti din 15 iunie 2007. Conform acesteia, în satul Buţeni se anulează rezultatul alegerilor din 3 iunie şi se organizează un scrutin repetat, dar fără participarea candidatului Anatolie Postolachi, care a fost ales din primul tur, obţinând peste 50 la sută din voturi.

Mărul discordiei

Totul a pornit de la o aşa-numită contestaţie (plină de greşeli gramaticale), depusă de candidatul Partidului Comuniştilor, Eremia Alexei, în care acesta a cerut "să fie declarate nule alegerile locale generale din 03.06.07 desfăşurate în s. Buţeni, r-l Hânceşti" şi "a obliga CEC să dispună efectuarea, potrivit art. 138 Cod Electoral, a votării repetate şi excluderii concurentului electoral Anatolie Postolachi din partea AMN din buletinele de vot". Contestaţia a fost semnată la 7 iunie 2007, deci cu o zi mai târziu decât limita prevăzută de articolul 66 al Codului Electoral.

Printre "încălcările" sesizate de candidatul comunist se numără folosirea resurselor administrative (biroul, telefonul), intimidarea unor cetăţeni ai satului şi aflarea lui A. Postolachi, între orele şapte-opt, în biroul secţiei de votare. Toate acestea sunt infirmate de ţăranii din Buţeni şi de preşedintele Secţiei de votare.

Peste un timp, în mulţime a apărut, vădit emoţionat de prezenţa atâtor susţinători, şi primarul Anatolie Postolachi, ales pentru al treilea mandat consecutiv. Dumnealui a afirmat că a fost victima unor intimidări, adăugând că "m-a avertizat cineva că, chiar dacă voi câştiga cel de-al treilea mandat, nu voi fi confirmat în funcţie de către instanţa de judecată. Mi-a părut o glumă, dar lucrurile vorbesc de la sine".

Ba nu, ba da

Interesant este faptul că, până la aprobarea contestaţiei lui Eremia Alexei, judecătoria o considerase ca fiind fără temei. "La 7 iunie, adică mai târziu decât prevede legea, a fost depusă această scrisoare, n-o pot numi contestaţie. În şedinţă, Judecătoria Hânceşti a decis să respingă 'contestaţia', ca neîntemeiată şi cu termenul expirat. După aceea, la influenţa nu ştiu cui, am fost informaţi că a fost acceptată contestaţia şi mandatul primarului nu este validat", a completat Ion Garbuz, preşedintele CEC Buţeni.

Protest "monitorizat" cu bastoane de cauciuc şi scuturi

Deoarece manifestaţia era neautorizată, la intrarea în sat au fost aduse detaşamente de poliţişti şi carabinieri, înarmaţi cu veste antiglonţ, bastoane de cauciuc şi scuturi. Poate prea mulţi pentru nişte oameni simpli, care au venit doar cu sticle de apă şi care doresc să li se respecte alegerea pe care au făcut-o. "Am venit cu mâna goală. N-avem topoare, furci. Nu vrem război. Vrem doar să se facă dreptate", se revoltau ţăranii, întrebându-se, totodată, "cum poate fi el primar (candidatul comunist, A. Eremia ' n.n.) dacă stă ascuns? De ce nu vine să discute cu noi?".

La ora două era aşteptată decizia Curţii de Apel Chişinău. Aceasta a fost însă amânată pentru a doua zi (vineri), din cauza lipsei avocatului apărării. La aflarea veştii, oamenii nu doreau să plece, spunând că vor lupta până la urmă. Conducerea comitetului organizatoric a decis, totuşi, ca toţi să meargă pe la casele lor şi să se reunească, din nou, a doua zi. "Vă mulţumesc pentru că aţi venit. Vă rog să reacţionaţi cu calm şi să ne susţinem unii pe alţii. Numai astfel vom putea învinge", a declarat în faţa mulţimii I. Garbuz.

Vineri, Curtea de Apel Chişinău a menţinut în vigoare hotărârea Judecătoriei Hânceşti. Asta înseamnă că, peste două săptămâni, vor avea loc alegeri repetate. "Scopul final al acestei acţiuni este excluderea mea din listă şi din funcţia pe care o deţin din 1999. În cazul în care se va decide neparticiparea mea în alegerile repetate, voi merge să-mi caut dreptatea la CEDO", a declarat Postolachi.
Nici alegătorii n-au de gând să cedeze'

Ieri, secretarul CEC, Iurie Ciocan, a declarat pentru TIMPUL că decizia de a-l include sau nu pe A. Postolachi în buletinul de vot al scrutinului repetat din satul Buţeni, trebuie luată de instanţa locală. 'Cei care l-au înregistrat, aceia şi vor decide participarea sau neparticiparea lui', ne-a spus Ciocan.

Ion Surdu,

stagiar la TIMPUL
http://www.timpul.md/

Jurnal.md: Luni, începe Festivalul Filmului Românesc Contemporan

autor: I.N.

Prima ediţie a Festivalului Filmului Românesc Contemporan se va deschide luni, 25 iunie 2007, cu un spectacol de gală ce va avea loc în sala mare a cinematografului „Patria” din Chişinău, cu participarea actorilor Maria Dinulescu, Răzvan Vasilescu şi a regizorului Hanno Hoefer. După festivitatea inaugurală va fi proiectat filmul „California Dreamin’” în regia regretatului Cristian Nemescu (Marele Premiu „Un certain regard”, Cannes, 2007).
Festivalul se va desfăşura între 25 iunie şi 1 iulie, filmele vor fi prezentate în sala mică a cinematografului „Patria”. Organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Ambasada României în Republica Moldova, festivalul aduce în faţa publicului nostru producţii româneşti premiate recent şi marchează succesul internaţional repurtat de filmul românesc prin regizori precum Nicolae Caranfil, Cristian Mungiu, Cristian Nemescu, Corneliu Porumboiu, Cătălin Mitulescu, Radu Muntean, Hanno Hoefer ş.a. Cinefilii din Chişinău sunt aşteptaţi la această sărbătoare a filmului românesc.

http://www.jurnal.md/article/3448/

Incidente la Corjova, unde s-a născut Voronin

Mari Români [promo TVR]

TVR: Un tânăr liberal, primarul Chişinăului

Despre Dorin Chirtoaca

Comunistrul inainte de a pierde... no coment!

Dorin Chirtoacă - a castigat!

Rata de participare a alegătorilor din mun. Chişinău înregistrată la închiderea secţiilor de votare (ora 21:00) in turul al II-lea din data de 17 iunie 2007 a fost de 36.26%. Dorin Chirtoaca a castigat cu 61.17% din voturile valabil exprimate!

Felicitari Dorin!

Sistemul Comunist a dat eroare... el nu trebuie reinstalat ci schimbat cu unul Europe 2007

Fostii candidati la functia de Primar il sustin in turul II pe Chirtoaca

Dorin Chirtoacă - primar general Chişinău

Şansele coaliţiei anticomuniste în Chişinău

Şansele unei coaliţii anticomuniste în Chişinău sunt în continuare incerte. Cele mai numeroase fracţiuni democratice din consiliul municipal, AMN şi PD, aşteaptă o ofertă clară din partea liberalilor, însă aceasta întârzie deocamdată. Nu este vorba de funcţii, ci de principii, au declarat partidele care îşi doresc o alianţă. Partidul Liberal pare categoric şi spune că aşteaptă rezultatele turului 2.

Camera Reprezentantilor SUA cere retragerea armatei ruse din Basarabia

La Camera Reprezentantilor a Congresului SUA a fost depusa o rezolutie prin care Rusiei i se cere sa-si evacueze neconditionat fortele armate si munitiile din raioanele de est ale Basarabiei.Potrivit reprezentantului secretariatului Camerei, rezolutia a fost depusa de un grup de 8 parlamentari americani. Documentul urmeaza sa fie examinat si votat in Comitetul pentru afaceri externe.Conform rezolutiei citate, prezenta fortelor militare ruse in regiunea transnistreana a Moldovei este o incalcare flagranta a suveranitatii republicii. Documentul mentioneaza ca Rusia si-a luat angajamentul de a-si evacua trupele din Transnistria pana in 2002, termen deja expirat, la summitul OSCE de la Istanbul (1999).

Sursa: http://www.rgnpress.ro/

Timpul.md: „Steaua României” pentru trei deţinuţi din Grupul Ilaşcu

MARTI, 12 IUNIE 2007

Preşedintele român Traian Băsescu a anunţat, la finele săptămânii trecute, la Bookfest, că va acorda „Steaua României” celor trei eroi români Andrei Ivanţoc, Tudor Petrov-Popa şi Alexandru Leşco. În 1994, Patriarhul României le-a acordat eroilor de la Nistru Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincţie acordată de Biserica Ortodoxă Română mirenilor. Patriarhul României îi aşteaptă pe cei trei la Bucureşti, pentru binecuvântare personală.
La 6 ianuarie 1994 (Ajunul Naşterii Domnului, pe stil vechi), o delegaţie formată din PS Episcop Teofan Sinaitul, vicar patriarhal, şi P. Cuv. Arhim Sofian Boghiu, stareţul mânăstirii Antim, a trecut Prutul şi Nistrul pentru a aduce patrioţilor români încarceraţi la Tiraspol mesajul de iubire şi încurajare al Patriarhiei Române. Din pricina refuzului ministerului de interne al aşa-numitei republici transnistrene, misiunea delegaţiei române - aceea de a înmâna patrioţilor din fostul Grup Ilaşcu Crucea Patriarhală, suprema distincţie acordată de Biserica Română laicilor - n-a putut fi împlinită, acestea fiind predate familiilor lor.
Ordinul „Steaua României” este cea mai înaltă distincţie oferită de statul român. Deviza ei este “In fide salus” (În credinţă e salvarea). Iniţial, distincţia purta, la propunerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, numele „Ordinul Unirii”, cu deviza “Genere et cordres fratres” (Fraţi prin origini şi simţiri). Noua denumire a ordinului a fost propusă de Mihail Kogălniceanu.