luni, 29 octombrie 2007

Jos sarma ghimpata de la frontiera cu Uniunea Europeana!

Apelul a fost lansat de catre consilierii din Ungheni, care cer Guvernului sa darame gardul.
Alesii locali s-au gandit deja cum sa foloseasca resturile – sarma - la muzeu, iar stalpii – in soba.

http://www.protv.md/stiri/social/jos-sarma-ghimpata-de-la-frontiera-cu-uniunea-europeana.html

Fara limba moldoveneasca pe site-ul Comisiei Europene

Toate referirile la "limba moldoveneasca" au fost scoase de pe site-ul Comisiei Europene.
Declaratia apartine Comisarului european pentru multilingvism, Leonard Orban. In opinia oficialului, aceasta este o problema care vizeaza apararea limbii romane.

http://www.protv.md/stiri/politic/fara-limba-moldoveneasca-pe-site-ul-comisiei-europene.html

CEDO a condamnat inca o data Moldova pentru tortura

Vitalie Colibaba, maltratat anul trecut de politisti, va primi din partea Guvernului despagubiri de 16 mii si jumatate de euro.
Vitalie Colibaba a fost retinut anul trecut pentru ca ar fi agresat un politist. El a fost batut timp de mai multe ore. A reusit sa scape doar dupa ce si-a taiat venele. Dupa asta, a incercat sa depuna plangere impotriva politistilor, dar nicio instanta nu i-a acceptat demersul.

http://www.protv.md/stiri/social/cedo-a-condamnat-inca-o-data-moldova-pentru-tortura.html

Interviu cu Vlad Cubreacov despre disparitia sa








Rugaciuni romanesti in Transnistria

http://www.expres.ro/article.php?artid=327101


Preotul Gavriil Dranca, de 31 de ani, originar din judetul Suceava, a lasat Romania pentru Transnistria. Acum patru ani, el si-a luat sotia si cei doi copii, un baiat si o fata, si a plecat intr-un sat de pe malul stang al Nistrului.

Desi s-a intors anul trecut in tara natala cu gandul sa nu revina in Molovata Noua, raionul Dubasari, in scurt timp a ajuns sa duca dorul „bunatatii sufletesti“ a satenilor. Acum, nu mai are de gand sa-i paraseasca pe transnistreni.

A ridicat biserica satului

Suceveanul a gasit in Molovata Noua un sat fara biserica. Pana la venirea lui, in localitatea aflata sub jurisdictia Chisinaului, aici mai activasera patru preoti. Biserica se afla intr-un depozit apartinand fostei conduceri a colhozului.

Cu banii adunati de la oamenii din localitate si de la agentii economici, preotul sucevean a ridicat o biserica noua. Lacasul a fost impodobit cu fresce neobizantine de pictorul Mihai Gabor din orasul sucevean Gura Humorului. „O biserica face parte din cultura satului, ea reprezinta satul“, explica Gavriil Dranca.

Nevoit sa invete si limba rusa

La inceput, preotul sucevean s-a confruntat cu scepticismul unor locuitori din regiune pentru ca vorbea romaneste. „La piata din orasul Dubasari am dorit sa cumpar odata niste produse, dar pentru ca vorbeam in limba romana, femeia care vindea a refuzat sa ma serveasca. M-am adresat la o alta vanzatoare, dar si aceea a procedat la fel. O taranca moldoveanca care m-a vazut si i s-a facut mila m-a indemnat sa cumpar de la ea“, povesteste slujitorul Bisericii.

El spune ca a invatat ruseste de nevoie. „Am inteles ca, daca vreau sa activez in aceasta regiune, trebuie sa cunosc limba rusa. La inceput, rugam oamenii sa vorbeasca mai rar, dar acum m-am acomodat si am invatat si eu cateva cuvinte rusesti“, mai spune parintele.

Iubit de enoriasi

Satenii din Molovata Noua nici nu vor sa se gandeasca ca preotul lor va fi intr-o zi chemat in Romania. „Suntem impresionati de slujbele de la biserica. Preotul a lucrat alaturi de oameni la constructia lacasului. Vorbeste o limba literara, dar, din stima fata de noi, de oamenii mai batrani, a deprins cateva cuvinte rusesti. La un moment dat, l-am auzit zicand, , . I-am zis sa nu-si stalceasca limba, ci sa ne permita noua sa invatam limba de la el“, spune Valentina Verlan, seful bibliotecii din Molovata Noua.

La inceput si pomelnicele in grafie chirilica erau descifrate cu greu de catre preotul roman. Mai apoi, enoriasii, inainte de a merge la slujba, au inceput sa scrie pomelnice in grafie latina cu ajutorul copiilor si al nepotilor.

Anul trecut, preotul Dranca si sotia lui au decis sa se intoarca in Romania. Isi doreau ca fiul lor, Gabriel, sa urmeze scoala in tara natala. Au ajuns in satul Bahmut din judetul Calarasi.

Acolo insa, potrivit preotului, n-au gasit acea bunatate sufleteasca de care au avut parte in localitatea de pe malul stang al Nistrului. Peste cateva luni, s-au intors in Molovata Noua. „Aici am depus niste ani de munca, ani dintre cei mai frumosi. Munca asta ma leaga de locuri si de oamenii din acest sat. N-am simtit niciodata faptul ca as fi strain“, mai spune Dranca.

ZONA DE CONFLICT

I-a fost frica la inceput

In 2003, cand lui Gavriil Dranca, absolvent din 2001 al Seminarului Teologic Neamt, i s-a propus un post de preot in Republica Moldova a acceptat, nestiind ca va merge intr-o zona de conflict. „Inainte sa vin aici, despre fenomenul Transnistria stiam cateva date istorice. Am mers prima oara la Chisinau la 16 ani.

Era in 1992. La radio, la televizor se vorbea despre luptele care se dadeau in Transnistria. Nu credeam vreodata ca voi veni aici, dar ceea ce omul nu gandeste, Dumnezeu planuieste“, spune preotul. Isi aminteste ca i-a fost frica la inceput. „ Frica nu mi-a fost mica cand ba se stingea lumina, ba se inchidea gazul. Erau momente cand situatia devenea tensionata“, povesteste parintele Gavriil.

Biserica Ortodoxa Romana se reintoarce in Sudul Basarabiei si Transnistria

Daca geopolitica guvernului si MAE in ceea ce priveste romanii de pretutindeni este falimentara, BOR incepe sa suplineasca dezinteresul si prostia politicienilor si diplomatilor din Romania, care se ocupa de domeniu, luand decizii de importanta majora pentru romanii care traiesc dincolo de frontierele actuale ale Romaniei. In zilele de 22 - 24 octombrie 2007, la resedinta patriarhala, sub presedintia Prea Fericitului Parinte Patriarh Daniel, a avut loc sedinta de lucru a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Dintre hotararile luate sunt unele care sunt extrem de importante pentru romanii de pretutindeni.

Una dintre cele mai importante este cea de infiintare sau reactivarea in cadrul Patriarhiei Romane a urmatoarelor noi eparhii in cadrul Mitropoliei Basarabiei:

- Episcopia de Balti (fosta a Hotinului), cu sediul in orasul Balti;
- Episcopia Basarabiei de Sud (fosta de Cetatea Alba-Ismail), cu sediul in orasul Cantemir;
- Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria (fosta Misiunea Ortodoxa Romana din Transnistria), cu sediul la Dubasari.

In ceea ce priveste emigratia romaneasca, in cadrul Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale se infiinteaza Episcopia Ortodoxa Romana a Spaniei si Portugaliei.

In cadrul Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Centrale si de Nord se infiinteaza Episcopia Ortodoxa Romana a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm.

De asemenea se infiinteaza pentru romanii din Australia si Noua Zeelanda, Episcopia Ortodoxa Romana din Australia si Noua Zeelanda, cu sediul la Melbourne, dependenta canonic direct de Patriarhia Romana.


Autor: RGN
Sursa: http://www.rgnpress.ro/

Interviu cu Mihai Ghimpu,Presedintele Consiliului Municipal Chisinau,Presedintele Partidului Liberal

http://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=46&id=166


Viata sub teasc
Interviu cu Mihai Ghimpu, presedintele Consiliului Municipal Chisinau, presedintele Partidului Liberal


— Dle Ghimpu, angajatii Serviciului de Graniceri care au retinut delegatiile din Romania, ingradindu–le accesul in R. Moldova, la Hramul or. Chisinau, s–au ales cu mustrari aspre. Cum apreciati aceste sanctiuni, in cazul in care decizia, probabil, nu a fost a celor doi angajati?

— Cel putin ar fi trebuit sa gaseasca vreo minciuna mai plauzibila. Clar ca este un fals faptul, potrivit caruia delegatiile din Romania ar fi incercat sa treaca frontiera fara a respecta randul. La fata locului a fost chiar si Consulul Romaniei, iar mai tarziu, si primarul general de Chisinau. Acolo li s–a spus clar ca nu pot divulga cauza din care delegatiile nu vor trece. Cred ca, odata ce se considera ca vinovati sunt granicerii, fiind sanctionati pentru asta, se demonstreaza ca ordinul a venit de sus. Raspunsul lor demonstreaza ca au actionat la comanda.

— Cine poate contesta decizia de pedepsire a celor doi graniceri?

— Nu poate fi contestata la noi. Pe de alta parte insa, cetatenii din delegatiile de la Bacau, Navodari, Targu–Mures si Petrosani pot decide si sunt in drept sa atace in judecata statul R. Moldova pentru prejudicii morale si materiale. Este stiut ca delegatiile au suportat cheltuieli suplimentare. De exemplu, delegatia de la Navodari a plecat acasa si s–a intors inapoi, alta delegatie a fost nevoita sa achite o noapte de hotel la Husi. Probabil ca oaspetii nostri neprimiti la frontiera au inteles ca, atata timp cat avem aceasta putere, legea nu are mare valoare.

— Ii spuneati, acum cateva clipe, unui cititor ca starea din R. Moldova este asemanatoare unei vieti traite sub un teasc. Ce aveati in vedere?

— Exact ce am spus: viata pe care o au cetatenii in R. Moldova este presata din toate partile. Atat timp cat cineva tine ranga in mana si strange cat vrea cu ea, suntem supusi unor riscuri continui. Vrea — strange, vrea — nu strange. Chiar si cazul de justitie, amintit de acel cititor, ne dezvaluie faptul ca, daca justitia nu este independenta, nu poate lua decizii corecte. Pe de alta parte, nu putem afirma ca absolut toti judecatorii i–au decizii dupa cum le indica puterea. In linii mari insa, granicerii, presa, justitia — toate acestea sunt un teasc pe care il foloseste puterea.

— In CMC au fost alesi viceprimarii, pretorii, presedintele. S–au incheiat disensiunile?

— Nici nu au fost. Erau, pur si simplu, niste discutii. Cu unii, intr–adevar, nu am incheiat discutiile, prin urmare nu am ajuns la sfarsit. Cu altii, ne–am inteles si le multumesc celor care au acceptat sa solutionam impreuna problemele Chisinaului, si nu sa ne demonstram ambitiile. Imi pare rau, credeam ca aceasta problema urma sa se rezolve inca de la 30 august, asa cum ne–am inteles. Acum cineva incearca sa spuna ca a fost izolat, dar nu este adevarat, pentru ca s–au izolat ei insisi si au luat decizia de a nu participa la acest proces. Le multumesc tuturor celor care au inteles ca democratii sunt mai buni decat comunistii.

— Periodic, se vorbeste despre importanta colaborarii dintre puterea centrala si cea locala. Ati avut vreo intalnire cu reprezentantii puterii centrale? Intentioneaza acestia sa fie loiali fata de noua putere municipala, care e diferita de cea centrala?

— Nu am avut nicio intrevedere, dar vreau sa va spun ca nici nu ar trebui sa fim tratati cu loialitate. Cred ca relatiile trebuie sa fie in conformitate cu legea si cu standardele europene. Sunt legi care reglementeaza functionarea puterilor locale, deoarece in aceasta structura nu este vorba doar de primarul municipiului Chisinau. Avem primari liberali si in alte orase si sate. Toti am fost alesi de votanti, de aceea puterea centrala trebuie sa inteleaga ca este responsabila si de Chisinau, si de intreaga republica. Daca va veni de la ei vreo initiativa de colaborare, noi nu o vom respinge in cazul in care aceasta va fi spre binele cetatenilor. Dar daca vor tot arata cu degetul ca ei fac parte din puterea centrala, iar noi — din cea locala, n–o sa le mearga!

— Declara, chiar ieri primarul Chirtoaca ca constructiile neautorizate vor fi demolate. Nu credeti ca Chisinaul s–ar transforma in ruine, pornind de la numarul extrem de mare al constructiilor neautorizate?

— O parte vor fi demolate, pentru o alta parte s–ar putea aplica un regulament care permite legalizarea constructiilor neautorizate. In aceasta categorie ar putea intra, de exemplu, vreun sopron, in cazul unei familii mai numeroase care ar mai avea nevoie de ceva spatiu locativ, motiv din care si–a mai construit o camera. Astfel de cazuri ar putea fi trecute cu vederea. Zi de zi continuam sa depistam tot mai multe constructii neautorizate. Decizia de demolare insa nu apartine primarului, ci Inspectiei pentru Constructii. Aici vom vedea ce pozitie va avea puterea centrala, pentru ca Inspectia pentru Constructii se supune unui departament care se afla in supunerea directa a Guvernului.

— Este actual si frecvent utilizat termenul de integritate morala a functionarului public. Cum se preteaza la aceasta calitate noua putere municipala de la Chisinau?

— Mizam foarte mult ca aceasta noua putere va fi constituita, pana la urma, din functionari cu moralitatea integra. Dar, in Primarie, mai sunt destui angajati care au salarii de trei sute de lei. Acestia, ce–i drept, nu sunt funtionari publici, dar sa nu credeti ca salariul unor functionari publici este cu mult mai mare sau ca este corespunzator realitatilor economice si sociale din R. Moldova. La mai multe posturi de munca, functionarii primesc salarii de cate 800 de lei. Sigur ca, in aceste circumstante, e destul de dificil pentru un cetatean cu o astfel de remunerare sa reziste atunci cand vine la el un tip imbracat bine si ii arunca banii pe masa, spunandu–i: «Nu ai incotro!». Unii accepta, pentru ca asa–i viata. Incercam sa intervenim in problema remunerarii muncii, majorand salariul, in limitele permise de hotararile Guvernului.


— Credeti ca un salariu cu cateva sute de lei mai mare decat cel de astazi ar putea contribui la contracararea coruptiei?


— Fenomenul coruptiei trebuie stopat, deoarece denatureaza nu doar imaginea functionarilor publici, ci si a intregii republici. Atunci cand vedem publicate date despre faptul ca Moldova ocupa primele locuri la capitolul coruptiei, aceste constatari ating pe fiecare, oriunde ar fi angajat. Vorbeam cu un cunoscut care se afla la o intalnire NATO unde se discuta despre conflictul de la vama Leuseni. Acesta spunea ca toti il priveau de parca era gol in plina strada. E doar un exemplu ca acest fenomen ne compromite. Ma adresez cetatenilor, prin intermediul Ziarului de Garda, sa nu dea bani, dar sa vina si sa–i vorbeasca primarului, si noi vom incerca sa solutionam problema fara bani.

--- Sa revenim la politica.Cum va afecteaza ultimele perturbatii din zona liberala a politicului din R. Moldova?


— Nu ma afecteaza nici pe mine si nici partidul. Trebuie sa respectam dreptul fiecarui cetatean de a adera la o formatiune politica sau alta.

— S–ar putea consolida o uniune liberala? Exista sanse?

— Putine de tot. Despre ce fel de unitate putem vorbi, cand avem patru partide liberale, vreo doua cu doctrina social–liberala si mai apare un partid? Cred ca lansarea acestui nou partid demonstreaza ca, la noi, nimeni nu se gandeste la aceasta unitate. Sunt sigur ca si guvernantii nostri, si cei de la Moscova se bucura atunci cand mai apare un partid care, prin activitatea sa, va dezbina esichierul de dreapta. Oamenii de la noi, alegatorii nostri, cea mai mare parte dintre ei, nu se orienteaza in doctrine. Pentru acestia totul e simplu: exista dreapta si stanga. Apar mai multe semne de intrebare, dar nu vreau sa dau vreo nota acum. Zic sa mai asteptam. De altfel, in CMC colaboram eficient cu membrii viitorului partid. Indiferent de faptul cum vor evolua lucrurile, in 2009 ne vom confrunta intr–o concurenta dura pentru voturile electoratului de dreapta. Deoarece aceste formatiuni au in titulatura cuvantul «liberal», cetatenii vor fi indusi in eroare atunci cand vor veni la votare.

— Una dintre promisiunile facute de PL in campania electorala a fost revederea contractelor de vanzare–cumparare a posturilor Antena C si Euro TV. Exista sanse ca acest proces va fi reexaminat?

— Vreau sa va amintesc ca, chiar din prima zi, a fost abordata aceasta problema. Sigur, sunt consilieri care vor sa discute despre contractele in cauza. Pentru a ne clarifica, ar trebui sa constatam daca procedura de vanzare–cumparare a fost sau nu efectuata cu respectarea legislatiei. Daca legea a fost respectata, nu vom putea schimba nimic. Orice decizie ar adopta CMC–ul, ultimul cuvant il va spune instanta de judecata…

— Recent, R. Moldova a mai pierdut opt dosare la CEDO. Credeti ca acest fenomen poate fi oprit?

— Ar putea fi oprit, daca ar veni alta putere in stat. In prezent, o mare parte dintre judecatorii care examineaza dosarele fac jocul actualei puteri. O alta parte mimeaza ca totul se face la comanda puterii, dar mai fac si ei asa cum le place, ca sa nu ramana in paguba. Nu vreau sa spun ca toti judecatorii sunt persoane care nu cunosc legea. Sunt si buni profesionisti in aceasta tagma. Dar cunoastem dosare in care, cu ochiul liber, s–ar putea vedea ca nu se mai merita de ajuns la Curtea de Apel, iar apoi tocmai la CEDO. Vrem nu vrem, politica dicteaza. Daca am avea un stat de drept, unul cu adevarat democratic, si economia, si justitia, si Guvernul — toate inbstitutiile statului ar functiona in baza legislatiei, la noi insa totul depinde de putere… Aici multi se considera mari si tari in dependenta de funtia pe care o detin si de relatia lor cu oamenii de la putere. Ar trebui insa ca cel care sta la drum, cel care matura, cel care sta in birou, cel care sta in Parlament sa inteleaga ca au cu totii o calitate comuna — sunt oameni — si ca ar trebui sa se comporte corespunzator. Atunci insa cand tonul este dat de sus, de omenie se uita foarte usor. Daca am avea o putere suprema care ar fi un exemplu de comportament, atitudine, relatii, de respectare a legii, atunci lucrurile nu ar merge atat de prost. Pestele de la cap se strica, sau cetatenii simpli repeta exemplul puterii.

— In aceasta perioada, de dupa alegerile locale din 2007, la ce fel de aliante va ganditi in perspectiva asigurarii unei eventuale victorii la scrutinul din 2009?

— E greu de spus acum si e prea devreme… Sa vedem ce partide se vor mai lansa. Banuiesc ca mai pot sa apara. Situatia aliantelor in R. Moldova este una trista. Pot aduce mai multe exemple de ineficienta sau de tradare, ultimul fiind chiar cel din CMC, ma refer la acordul de colaborare a fortelor democratice, care nu a mai functionat. Politicienii le dau exemple de prost gust cetatenilor si alegatorilor. Apropo, exista mai multe intentii de schimbare a pragului electoral in Legislativ, astfel incat si sansele partidelor actuale vor fi diferite. Sigur ca raman fidel ideii ca atunci cand nu detinem deplina putere ar trebui sa fim uniti, pentru ca, vrem nu vrem, puterea a aruncat pe scena politica partide care vor participa singure la alegeri si care mereu le vor da voturile comunistilor.


Cititorii intreaba


Valeriu Culev: — Orasenii se confrunta cu probleme grave legate de constructiile neutorizate. Functionarii insa par a fi indiferenti si nu incearca sa schimbe situatia.

— Constructiile neautorizate sunt facute de catre cetateni, si nu de catre functionarii publici. Trebuie sa recunoastem ca noi, cetatenii, deseori strigam: Vine hotul! Vedem doar barna din ochiul altora, iar cand este vorba de interesul nostru, facem tot ce ne trece prin cap. Da, exista si cazuri precum cel al fostului pretor al Sectorului Centru. Dar, in fond, astfel de incalcari sunt comise de catre cetateni. Ce inseamna o constructie neautorizata? Acestea sunt cele care detin doar certificat de urbanism ce prevede dreptul la proiectare si nu au autorizatie. Problema exista cu adevarat si este una destul de dificila. Cum poti sa construiesti un bloc cu mai multe niveluri si, fiind functionar in acest domeniu, sa spui ca nu stii nimic, de parca blocul ar fi un ac aruncat intr–un stog de fan. Ramane sa facem ordine, dar nu–i simplu, pentru ca functionarii publici, la fel ca si ceilalti, nu pot fi concediati dupa dorinta noastra.


Tatiana Turcanu: — Cineva a construit un bloc cu patru niveluri chiar langa casa mea. Aceasta constructie a fost recunoscuta drept neautorizata. La Primarie, am prezentat vreo 42 de acte pentru a demonstra ca aceasta constructie este ilegala. Responsabili de acolo, si dl Modarca, si dl Railean, spun ca semnaturile de pe acte nu le apartin. Dar actele exista, iar casa mea este distrusa. Ma judec de sapte ani. Toti imi spun sa ma adresez la Primarie, cei de la Primarie insa nu ma ajuta cu nimic.

— Este dificil, cunosc acest lucru, doar este stiut ca la judecator intra 15 oameni ca sa caute dreptate, dar iese numai unul multumit…


M.T.: — Am lucrat 42 de ani si am o pensie de 92 de lei… Totul se scumpeste, iar banii nu mai ajung nici macar pentru destula paine…

— Pentru ca este de stanga, avand o doctrina sociala, puterea comunista ar fi trebuit de mult sa adopte o lege prin care sa fie ajutate paturile vulnerabile, oamenii care nu pot sa se intretina in baza salariului sau a venitului pe care il au. Iata de ce vom incerca noi sa rezolvam problema saraciei, in limita posibilitatilor noastre. Desi localitatile din suburbia Chisinaului sunt gazificate, starea familiilor din aceste zone este jalnica, pentru ca, neavand cu ce achita consumul de gaze, oamenii se aduna intr–o singura odaie, iar restul casei ne aminteste de Siberii de gheata…

vineri, 26 octombrie 2007

limba romana se stinge in transnistria

Fiecare început de an şcolar ne pune în faţa aceloraşi probleme : profesori puţini şi nemulţumiţi, unităţi de învăţământ neautorizate, aflate în plină reparaţie sau din contra în paragină, fără apă sau căldură, cu mobilier vechi şi necorespunzător etc. Deja ne-am obişnuit ca în fiecare toamnă presa să fie plină de astfel de semnalări, însă foarte puţină atenţie se acordă comunităţilor de români din spaţiul ex-sovietic, ale căror probleme sunt cu mult diferite de cele mediatizate anual în România.

Pentru o parte din conaţionalii noştri nici una din situaţiile amintite nu mai contează. Şi nu pentru că la ei toate aceste probleme ar fi rezolvate ci pentru că în comparaţie cu ceea ce trebuie să îndure pentru a putea învăţa în limba lor maternă, “micile scăpări de ordin organizatoric” chiar nu mai contează.

Pentru etnicii români din stânga Nistrului, începerea şcolii nu este un motiv de bucurie ci unul de tristeţe, şi asta pentru că indiferent de opţiunea lor, fie că aleg să înveţe în limba română fie că aleg limba “moldovenească” cu alfabet chirilic, mai devreme sau mai târziu vor avea de suferit. În situaţia lor nici o alegere nu e uşoară, ci din contră este decisivă pentru viitorul acestora. Dacă aleg să-şi renege trecutul şi originile ca să scape de prigoana autorităţilor, suferinţele îndurate de părinţii şi bunicii lor vor fi fost în zadar. În plus vor fi întotdeauna marginalizaţi pentru că oricât de bine ar şti rusa în ochii comuniştilor tot români rămân. Dacă aleg să lupte cu autorităţile comuniste şi să studieze în limba strămoşilor vor avea de îndurat permanent discriminările miliţiei nistrene în raport cu cetăţenii ruşi sau ucraineni, pentru că în Transnistria timpul a stat în loc iar de drepturile omului se vorbeşte doar în cărţi.

Autorităţile separatiste de la Tiraspol duc o adevărată campanie de epurare etnică împotriva populaţiei româneşti, neobosindu-se nici măcar să ascundă acest lucru. Totul se face la vedere, în ciuda condamnării repetate, de către instituţiile internaţionale, a acţiunilor regimului comunist, desfăşurate sub protectorat rusesc. Aşa se face că în zona transnistreană au mai rămas doar opt şcoli în care se predă în alfabet latin în ciuda faptului că populaţia românească reprezintă aproximativ 35% din populaţia regiunii. E drept că limba română se studiază şi în 32 de şcoli româneşti şi în 15 şcoli mixte, însă în aceste instituţii se foloseşte alfabetul chirilic, un fel de struţo-cămilă inventată de acoliţii lui Igor Smirnov pentru a mai potoli din nemulţumirile etnicilor români. Chiar şi aşa şcolile cu predare în limba română, fie ele cu alfabet latin sau chirilic, sunt insuficiente întrucât în aceste şcoli învaţă doar 30% din copii de etnie română, restul fiind nevoiţi să studieze în limba rusă.

Dacă clasele în care se predă limba română cu alfabet chirilic sunt considerate un adevărat privilegiu acordat populaţiei româneşti de către administraţia nistreană, situaţia este cu totul alta când vine vorba de cele opt şcoli cu adevărat româneşti. Acestea pot fi închise oricând întrucât funcţionează fără autorizaţia organelor transnistrene, cum de altfel s-a şi întâmplat în 2002 cu Şcoala din Grigoriopol, ai cărei elevi şi profesori sunt nevoiţi în prezent să parcurgă zilnic aproximativ 40 km până la o altă şcoală de pe teritoriul Republicii Moldova pentru a-şi putea continua studiile în limba română. Şi de parcă acest lucru n-ar fi fost destul, regimul separatist a instituit şi un control excesiv asupra autocarelor cu care sunt transportaţi elevii, ca nu care cumva să se ascundă printre ei vreun terorist notoriu sau duşman al “poporului nistrean”. Aşa se face că atât copiii cât şi profesorii întârzie deseori la cursuri, asta când sunt lăsaţi să treacă, căci în Transnistria legea se aplică după bunul plac al autorităţilor.

Nici profesorii şi elevii care au rămas în stânga Nistrului nu au o viaţă mai uşoară. În timp ce cadrele didactice sunt deseori agresate fizic, elevii care aleg limba română, sunt nevoiţi să-şi continue studiile în Republica Moldova sau România căci absolvenţii instituţiilor de învăţământ cu predare în limba română nu au dreptul de a se înscrie la cursurile universitare din Transnistria. Practic, autorităţile transnistrene şi-au făcut un scop în sine din persecutarea etnicilor români şi, implicit, descurajarea învăţământului românesc, mai ales dacă luăm în considerare declararea celor opt şcoli româneşti drept instituţii nestatale şi sistarea acordării de fonduri necesare funcţionării acestora. De altfel, şcolile româneşti îşi desfăşoară activitatea pe unde pot în sedii improvizate, improprii actului educaţional. Liceul românesc din Dubăsari, spre exemplu, funcţionează într-o fostă bază de odihnă dezafectată, în timp ce liceul românesc din Tighina, activează în 3 blocuri, situate în direcţii diferite ale oraşului. Mai mult, miliţia nistreană blochează şi ajutoarele externe destinate liceelor româneşti, chiar dacă acestea constau deseori în manuale şi materiale didactice.

În aceste condiţii nu nai miră pe nimeni faptul că populaţia de etnie română din stânga Nistrului a scăzut cu circa 10 procente de la instaurarea regimului separatist a lui Igor Smirnov, acesta putându-se lăuda, din acest punct de vedere, cu performanţe similare capilor bolşevici din perioada războiului rece. Rămâne de văzut însă ce se va întâmpla când cei care hotărăsc cu adevărat soarta Transnistriei, liderii de la Kremlin, se vor plictisi de autoproclamatul preşedinte şi-l vor înlătura aşa cum a făcut şi el cu opozanţii săi. Atunci poate va fi şi el nevoit să-şi demonstreze adaptabilitatea, căci tare frumos ar fi să-l vedem pe domnul Smirnov învăţând o limbă străină, de ce nu chiar româna.

CTJM si presa tinerilor din Transnistria au prezentat rezultatele

*CTJM si presa tinerilor din Transnistria au prezentat rezultatele *

*Pe data de 23 octombrie 2007 Centrul Tinarului Jurnalist din Moldova (CTJM) a organizat conferinta de evaluare a proiectului "Tinerii din Transnistria au ce spune". La conferinþa au participat tineri jurnalisti de pe ambele maluri ale Nistrului, jurnalisti profesionisti din Moldova si Transnistria, organizatii internationale si nationale care lucreaza in regiunea transnistreana, organizatii de tineret din stinga Nistrului. Reprezentanta Consiliului Europei, Misiunii OSCE in Moldova si finantatorii proiectului - Ambasada SUA la Chisinau au fost de asemenea prezenti. *

**In cadrul conferintei au fost facute publice rezultatele proiectului implementat de catre CTJM pentru presa tinerilor din Transnistria. Acesta a urmarit fondarea si dezvoltarea mass-mediei tinerilor in regiunea transnistreana. Mai mult ca atit, proiectul a initiat colaborarea intre mass-media tinerilor din Transnistria si restul republicii si integrarea acesteia in reteaua nationala a presei tinerilor.

In acest scop CTJM a organizat pe parcursul anului 2006-2007 cursuri de instruire pentru tinerii jurnalisti din Transnistria, a facilitat schimbul de experienta intre mass-media tinerilor din ambele regiuni ale Moldovei realizind 10 intruniri lunare ale retelei nationale a presei tinerilor, 10 consultante locale la ziarele noi fondate in Transnistria, a facilitat dialogul cu mass-media profesionista efectuind vizite de studiu la organizatii si institutii media din Chisinau si Bender si a oferit suport financiar pentru editarea ziarelor. "Sustinerea presei tinerilor din
Transnistria, intregrarea acesteia in reteau nationala, precum si promovarea dialogului intre tinerii jurnalisti de pe ambele maluri ale Nistrului este unul din obiectivele CTJM pentru dezvoltarea presei tinerilor. In acest context, vom continua sa lucram cu tinerii jurnalisti din Transnistria care pe parcursul acestui an au demonstrat un interes sporit in promovarea libertatii de exprimare si dreptului la informare. Tinerii care lucreaza la ziarele noi fondate au fost adevarati parteneri in cadrul proiectului dand dovada de initiativa, curaj si responsabilitate" , a declarat Viorica Chelban, managerul proiectului.

La inceputul anului 2006 in Moldova activau in jur de 135 ziare si posturi radio ale tinerilor. In acelasi timp in regiunea trasnistreana mass-media tinerilor nu exista, acest fapt datorindu- se lipsei de experienta a tinerilor in acest domeniu si insuficientei resurselor financiare necesare pentru fondarea si managementul mass-mediei tinerilor.

--
Centrul Tinarului Jurnalist din Moldova (CTJM),
Casa Presei, str. Puskin 22, of. 520,
Chisinau, Republica Moldova, MD - 2012,
tel: (022) 92 30 81,
e-mail: ctjmoldova@gmail.com,
web: www.ctj.md
lista de discutii: groups.yahoo.com/group/retea_ctjm

Românii trec Prutul... pentru cumpărături

România vrea să facă pace cu Chişinăul

Un moldovean a obţinut cetăţenia română prin proces