www.adevarul.ro/moldova: „O nouă Unire cu România este posibilă prin Uniunea Europeană“

Anastasia Nani
Marşul Unirii din Chişinău a fost autorizat pentru prima dată anul trecut şi s-a desfăşurat fără incidente

La 93 de ani de când s-a votat alipirea Basarabiei de ţara-mamă, analiştii politici spun că o reunificare a celor două state româneşti ar fi posibilă azi doar prin eurointegrarea Moldovei. Sondajele sociologice arată că doar 7% din moldoveni vor unirea cu România, iar mulţi pot spune cu greu ce s-a întâmplat la 27 martie 1918.
Clădirea Sfatului Ţării, cu podea de lemn gata să se prăbuşească şi curtea interioară în paragină, încă mai păstrează atmosfera anului 1918. În imobilul în care s-a votat, acum 93 de ani, actul Unirii Basarabiei cu România, se află astăzi Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.
taguri
unirea Basarabiei cu România
27 martie 1917
Sfatul Țării
Igor Dodon
Ion Hadârcă
Pereţii fisuraţi n-au mai fost tencuiţi de ani buni, iar multe dintre ferestrele şi uşile vechi de un secol sunt jerpelite. Sala de la etajul doi, unde a fost votată Unirea, este plină de scaune „moderne" de plastic şi aluminiu. Elementele decorative vechi şi scările din fier forjat sunt singurele care mai dau un aer nobil edificiului.
Foto: Clădirea Sfatului Ţării în perioada interbelică
Foto: Încăperea unde s-a votat Unirea este astăzi sală de festivităţi
„AZI E DOAR UN VIS TRECUT"
Studenţii cu greu pot spune ceva despre evenimentul din 27 martie 1918. „Lăsaţi-mă", dă din mână un tânăr. „Este ziua teatrului", spune o altă studentă. Mihai Bobână (21 de ani) intră în vorbă: „Când am venit la facultate am fost întrebaţi: «Ştiţi că este o clădire istorică?». Ne-am mirat, văzând pereţi gata să cadă". Tânărul nu crede într-o nouă unire cu România. „Poate că atunci, în 1918, Unirea a fost o speranţă, acum însă este doar un vis trecut", ne-a spus Mihai Bobână.
Istoricul Mihai Taşcă spune că, de fapt, Unirea din 1918 a fost o salvare pentru moldoveni. „Timp de 60 de ani sovieticii ne-au spus că Sfatul Ţării a fost un organ trădător. Adevărul însă e că, fără actul de acum 93 de ani, ne-am fi pierdut ca naţiune. Dacă Basarabia nu s-ar fi aflat timp de 22 de ani în componenţa României, astăzi Moldova dintre Prut şi Nistru ar fi fost un fel de Transnistrie, deznaţionalizată şi fără memorie istorică", explică Mihai Taşcă.
UNIREA DIVIZEAZĂ POLITICIENII

Cât priveşte politicienii moldoveni, Unirea de la 1918 este încă un subiect ce-i ţine pe baricade. „Pentru majoritatea moldovenilor nu este o sărbătoare. Respect opiniile fiecăruia, dar numai în limitele ce nu contravin statalităţii Moldovei", susţine deputatul comunist Igor Dodon. O părere diametral opusă are deputatul liberal Ion Hadârcă. „Este o dată importantă pentru noi. Mă mândresc că sunt din Bălţi, de unde provin fruntaşi ai Sfatului Ţării precum Anton Crihan şi Pantelimon Halippa", ne-a declarat Ion Hadârcă.

Sondajele sociologice arată că unirea cu România este dorită de puţini moldoveni. „Este vorba de vreo 7% din populaţie. Au trecut 20 de ani de la momentul în care Unirea ar fi fost oarecum posibilă. Unii politicieni care susţin acest curent declară că foarte multă lume îşi doreşte acest lucru, dar realitatea n-a fost niciodată asta", afirmă Doru Petruti, directorul companiei sociologice IMAS.

Şi analiştii politici declară că Unirea este puţin probabilă azi. „Pentru mulţi e mai actuală integrarea în UE. Ideea Unirii va fi mereu readusă în prim-plan, dar din punct de vedere politic este irealizabilă", explică Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă.
Citeşte şi:
Primul moldovean român şi în acte
CHIŞINĂU, 27 MARTIE 1918
Unirea Basarabiei cu România a fost votată de către Sfatul Ţării pe 27 martie, 1918. Atunci, pentru unire au votat 86 de deputaţi, trei au fost împotrivă, iar 36 s-au abţinut. Dintre toate provinciile româneşti aflate sub dominaţie străină, Basarabia a fost prima care s-a unit cu România, fiind urmată de Bucovina şi Transilvania. Ulterior, acestea au format România Mare.
Serbare pe ambele maluri

Unirea Basarabiei cu România va fi marcaţă pe ambele maluri ale Prutului. Pe 27 martie, atât moldovenii cât şi românii vor putea participa la concerte, expoziţii de fotografie, proiecţii de filme şi dezbateri organizate sub genericul „Zilele Basarabiei".25 martie, ora 10.00, la Sala Senatului a Universităţii din Bucureşti: deschiderea oficială a festivalului „Zilele Basarabiei".26 martie, ora 11.00, Bucureşti: spectacolul de teatru „Caviar, Vodka şi Bye Bye".26 martie, Bucureşti: contert susţinut de Alexandrina Hristov & Band, Snails, Gândul Mâţei şi Paralela 47.26 martie, ora 18.00, Chişinău, Teatrul Ginta Latină: concertul „Cântece care ne-au însoţit istoria".27 martie, Chişinău: depuneri de flori la mormintele membrilor Sfatului Ţării.Tot duminică, la Chişinău, grupurile „Spirit Românesc" şi ,,Deşteptarea" vor organiza, cu începere de la ora 14.00, un marş ce va culmina cu Horă a Unirii.

sursa: http://www.adevarul.ro/moldova/social/Unire-Romania-posibila-Uniunea-Europeana_0_450555151.html