sâmbătă, 31 decembrie 2011

Romanian YouthVoice.ro/English: King Mihai I of Romania blames Winston Churchill: „I cannot ever forgive Churchill, who threw us to the Russians”

re Neither Hitler nor Mussolini ever imagined that a young, inexperienced monarch could change the course of the Second World War with a coup. Or at least to shorten the carnage by six months, writes the Spaanish newpaper El Pais after visiting King Mihai (Michael) of Romania in his home in Switzerland.

“Officially, what I did was get Romania out of the war, in hope of avoiding bloodshed. Although I knew that the Germans would never accept that. In fact, they didn’t, as they bombed us the same day,” the king says.

But during the long years in exile, Mihai was always bothered by what he deems as treason of the West and especially of British leader Winston Churchill. “Romania and all countries east of Germany were abandoned at Yalta,” he said, recalling the February 1945 conference when Stalin, Roosevelt and Churchill re-divided Europe.

“I can of course understand why Churchill thought this was the only possible strategy, from the British point of view at least. But I cannot forgive him and accept it.”

The king does not forget that normal people were to pay the consecuences, “the same nations for which the Alies entered the war”, he continues. “And even though there was no oposition from any leader at Yalta against the re-divided Europe, it was Churchill that considered it as a natural solution and perfectly acceptable”.

More details about the interview: http://www.elpais.com/articulo/Revista/sabado/Comi/Hitler/era/estirado/frio/Mussolini/parecia/humano/elpepirsa/20111224elpepirsa_1/Tes

Source: http://www.youthvoice.ro/english/king-mihai-i-of-romania-blames-winston-churchill-i-cannot-ever-forgive-churchill-who-threw-us-to-the-russians/

CatalinCornea.ro:Cu ce înlocuim punga de plastic?

Pungile de plastic sunt peste tot. În râuri, la ferestrele caselor sau chiar blocurilor, în copaci, în parcuri, pe văi sau plaje, pungile de plastic au devenit un fenomen dăunător denumit şi “poluarea albă”.

Efectele negative ale pungilor de plastic sunt multiple. Estimările arată că unei pungi de plastic îi trebuie între 20 şi 1000 de ani pentru a se degrada (în funcţie de grosimea acesteia), iar dacă eliminarea se face prin ardere, în timpul acestui proces pungile de plastic emit gaze extrem de toxice. Prin ardere, plasticul poluează aerul şi produce degradarea rapidă a solului.

Pungile de plastic sunt o prezenţa masivă în cadrul deşeurilor menajere din comunităţi dar totodată ele reprezintă şi un pericol pentru diferite specii animale care suferă din cauza înghiţirii lor sau a blocării între acestea. Balenele, pescăruşii şi broaştele ţestoase sunt printre vietăţile cele mai expuse morţii cauzate de pungile de plastic.

De asemenea, poluarea vizuală cauzată de pungile aruncate sau purtate de vânt este semnificativă. Pungile de plastic formează “bălti” în care se pot dezvolta microorganisme periculoase, inclusiv insecte ce pot transmite diferite boli, mai ales că pungile de plastic contribuie şi la înfundarea canalizării oraşelor.

Pentru producerea pungilor de plastic se utilizează în general polimeri de plastic ce provin din resurse non-regenerabile, doar o mică parte din pungile de plastic fiind colectate şi reciclate.

În România pungile de plastic umplu gropile de gunoi, stau aruncate pe strada sau în parcuri şi plutesc nestingherite pe cursurile de râu. Din calculele estimative, la ora actuală un român foloseşte în medie pe an circa 250 de pungi de plastic.

Soluţiile implementate în diferite state au avut ca scop descurajarea folosirii acestor tipuri de ambalaje. Prima măsură are în vedere simple campanii de conştientizare a consumatorilor asupra efectelor negative a pungilor de plastic asupra mediului. Din păcate aceste campanii înregistrează rezultate modeste în ceea ce priveşte renunţarea consumatorilor la astfel de ambalaje. O a doua măsură se refera la suprataxarea pungilor de plastic, fiind o măsură cu rezultate mai bune într-un timp mai scurt. A treia şi cea mai drastică măsură prevede interzicerea definitivă a pungilor de plastic.

Din păcate soluţia experimentată în România, ce a suprataxării împreună cu promovarea utilizării pungilor de hârtie nu poate produce efecte semnificative mai ales că pungile de hârtie sunt la rândul lor foarte poluante.
Ideea principală este că atunci când vorbim de poluarea mediului nu ne referim doar la biodegrabilitatea unui material cum ar fi de exemplu plasticul, ci şi la multe alte aspecte cu ar fi energia necesară pentru obţinerea acestuia, materiale de bază şi forţa de muncă şi alte activităţi care duc în mod direct sau indirect la poluarea mediului.

Aproape toată lumea se concentrează pe efectele negative ale pungii de plastic, majoritatea considerând că alternativa este punga de hârtie. GRESIT! Punga de hârtie este şi ea foarte poluantă.

Punga de hârtie ridică o problemă semnificativă în ceea ce priveşte consumul de energie şi resurse naturale. Practic se consumă de patru ori mai mută energie pentru producerea pungilor de hârtie decât a celor din plastic. Energia necesară obţinerii pungilor se măsoară în BTU (British Thermal Unit, BTU= cantitatea de energie termală necesară creşterii cu un grad Fahrenheit a unui font de apă). În cazul pungilor de plastic acest număr este 584 BTU, iar în cazul celor de hârtie este de 2511 BTU. Putem observa faptul că pentru obţinerea pungilor de plastic este nevoie de o cantitate mult mai mică de energie.

Desigur, majoritatea hârtiei este produsă din copaci, de aceea, impactul asupra calităţii aerului este enrorm. Pădurile, cele care absorb gazele cu efect de seră vor fi tăiate, iar apoi, pentru a se produce pungi se vor produce alte gaze cu efect de seră…
O altă problemă pe care o ridică producerea pungilor de hârtie este poluarea. Toate cercetările arată ca soluţiile chimice necesare pentru producerea pungilor de hârtie determină o poluare semnificativă atât a aerului cât şi a apei. Producţia de saci de hârtie determină cu 70% mai multă poluare a aerului şi de 50 de ori mai multă poluare a apei decât producţia de saci de plastic.
Pe de ală parte reciclarea hârtiei consumă cu 91% mai multă energie decât cea a plasticului. În cazul plasticului avem nevoie de 17 BTU, iar în cazul hârtiei avem nevoie de 1444 BTU.
De asemenea, majoritatea studiilor recente demonstrează ca procesul de degradare a hârtiei nu este substanţial mai rapid decât cel al plasticului, mai ales în groapa de gunoi în lipsa apei, luminii şi oxigenului, elemente necesare ale procesului de degradare.
În concluzie, putem observa că niciuna din cele două tipuri de pungi nu duce la o situaţie satisfăcătoare. Şi atunci ce am putea face în scopul protecţiei mediului, sănataţii oamenilor şi animalelor?

Soluţia reală este completa înlocuire a acestor pungi cu plase/pungi produse din materiale biodegradabile şi realizate prin procese de productie nepoluante (sau cu poluare redusă). În tot mai multe ţări se iau deja măsuri de interzicere a pungilor de plastic şi de înlocuire completă a acestora cu pungi din materiale biodegradabile: pungile de plastic biodegradabil (care conţin aditivi biodegradabili) sau pungile refolosibile din diverse materiale/produse cum ar fi faina de porumb, plasele din material textil (cânepa organică, bumbac, iuta etc).

Aşadar trebuie luate măsuri care într-un interval rezonabil de cel mult 1-2 ani să conducă la o schimbare de substanţă.

Sursa: http://catalincornea.ro/2011/12/18/cu-ce-inlocuim-punga-de-plastic/

Romanian YouthVoice.ro/economie: Sursele creșterii exporturilor României: telefonul, bujia și mașina

Telefonul mobil este cel mai bine vândut produs al României în primele opt luni ale acestui an, potrivit ultimelor date comunicate de Institutul Național de Statistică, însă, de anul viitor fabrica de la Jucu de va închide ceea ce va anula acest trend al telefoanelor.

Telefoanele, în mare parte fabricate de Nokia, s-au vândut de 1,22 miliarde de euro, fiind urmate de bujii cu 1,09 miliarde de euro. Pe locul trei în topul produselor de export se află autovehicule diesel care s-au vândut de 921 milioane de euro.

În total, exporturile României la opt luni sunt de 29 de miliarde de euro, mai mult decât în primele nouă luni ale lui 2010 şi un record de după Revoluţie pentru această perioadă din an. România ocupă locul opt la avansul exporturilor din UE din 2011 cu un plus de 25% faţă de 2010.

La import, cele mai cumpărate produse sunt aceleaşi: ţiţei, medicamente, gaze, la fel ca în primele cinci luni ale anului. Ţiţeiul s-a importat de 2,2 miliarde de euro, în primele opt luni de peste două ori mai mult decât medicamentele – 1 miliard de euro în timp ce gaze s-au importat de 794 milioane de euro. Importurile de ţiţei aparţin, în cea mai mare parte, companiilor Rompetrol şi LukOil, care îl procesează în rafinăriile Petromidia şi Petrotel.
Totalul importurilor la opt luni este de 35 de miliarde de euro, mai mare cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut.

Cel mai mare partener comercial al României continuă să fie Germania cu o valoare a schimburilor de 11,5 miliarde de euro dintre care exporturi de 5,6 miliarde de euro şi importuri de aproape 6 miliarde de euro. Locul doi este ocupat de Italia cu o valoare a schimburilor bilaterale de aproape 8 miliarde de euro dintre care 3,8 miliarde sunt exporturile noastre. Pe a treia poziţie se află Ungaria cu o valoare a schimburilor de 4,63 miliarde de euro. Balanţa comercială este defavorabilă României care reuşeşte să exporte de doar 1,63 miliarde de euro în timp ce importă de 3 miliarde de euro.
Alţi mari parteneri comerciali ai României mai sunt Franţa, Turcia ori China.

Sursa: http://www.youthvoice.ro/economie/sursele-creterii-exporturilor-romaniei-telefonul-bujia-i-maina/

vineri, 16 decembrie 2011

Tolerance.ro: Russian elections: the members of the European Parliament call for new free and fair elections

re After the US Secretary of State, Hillary Clinton voiced "serious concerns" about the parliamentary elections which took place in Russia, this week, the MEPs called for new free and fair elections and an immediate and full investigation of all reports of fraud and intimidation in the Russian elections held on 4 December, while welcoming demonstrations in Russia as an expression of the will of the people in a resolution passed on Wednesday.

"MEPs stress that the running of the election showed that Russia does not meet election standards as defined by the OSCE, and express deep concern about reports of fraud and the preliminary findings of the OSCE/ODIHR report on procedural violations, lack of media impartiality, harassment of independent monitors and lack of separation between party and state".

Details: http://tolerance.ro/news/russian-elections-the-members-of-the-european-parliament-call-for-new-free-and-fair-elections/

Timpul.md: Anul 1812 si consecintele sale nefaste pentru romanii basarabeni

O gubernie rusească tipică, în doar 16 ani

Bucuria ruşilor cu privire la noua lor acaparare a fost exprimată de tarul Alexandru I într-un manifest semnat la 5 august 1812, care spunea negru pe alb ca: „Această parte, dăruită nouă de Dumnezeu, a adus Imperiului Rus câştiguri însemnate, încorporând în hotarul său un teritoriu roditor şi cu populaţie numeroasă…”.

Confruntându-se iniţial cu un exod al populaţiei peste Prut, ruşii au recurs la şiretlicuri şi promisiuni. Guvernul ţarist a promis băştinaşilor că vor putea aplica în continuare legile locale şi întrebuinţa limba maternă, că vor fi păstrate privilegiile boierimii şi că vor fi acordate facilităţi materiale şi sociale tuturor basarabenilor.

Astfel, localnicii, dar şi cei stabiliţi în Basarabia după 1812, au fost scutiţi pentru un termen de trei ani „de orice impozit personal sau agricol către stat”. După expirarea acestui termen, însă, printr-un Regulament al Consiliului de Miniştri al Rusiei basarabenii au fost supuşi aceloraşi impozite pe care le plăteau pe timpul dominaţiei otomane.

Tot prin Decret Imperial, în 1816, basarabenii au fost absolviţi de recrutare în armată pentru un termen nedeterminat, aceasta durând până la 1873.

Autorităţile ruse s-au preocupat de organizarea administraţiei noului teritoriu, scopul principal fiind excluderea totală a vechilor rânduieli. La 23 iulie 1812, imperiul impune o administraţie provizorie, iar la 2 februarie 1813 a instituit un guvern al provinciei.

În pofida unor aparenţe, potrivit cărora basarabenii prevalau numeric, în această structură, posturile-cheie erau ocupate de ruşi.

Un şiretlic a fost şi numirea, la 23 iulie 1812, a moldoveanului Slacral Sturza la cârma provinciei, înlocuit un an mai târziu de către un general rus. De menţionat că Slacral Sturza a fost singurul guvernator dintre băştinaşi, în cei 106 ani de anexare.

Regulamentul de organizare a Basarabiei din 1818 acordă Basarabiei un statut aparte în cadrul imperiului, însă de scurtă durată. În 1823, Consiliului Suprem al Basarabiei i se ridică funcţiile de instanţă supremă de judecată, iar prin Regulamentul din 1828 aşa-numita autonomie a Basarabiei este lichidată. La nici doar 16 ani de la anexare, Basarabia devenea o gubernie tipică rusească…

Consecinţele economice, demografice şi culturale.

AGRICULTURA

După 1812, economia basarabeană avea un caracter colonial, fiind subordonată intereselor imperiale. Cerealele, fructele, strugurii şi vinurile, în mare parte, se exportau în Rusia. Deşi în rândul ţărănimii se resimţea permanent lipsa de pământ, chiar şi după înfăptuirea reformei agrare, în anii ’60-’70 ai sec. XIX, o mare parte din suprafaţa arabilă rămânea nelucrată.

La 1875, potrivit datelor de arhivă, doar 38% din suprafaţa agricolă era cultivată, restul rămânând puţin explorată, destinată creşterii vitelor.

Vinurile basarabene erau importate de negustori şi intermediari la un preş redus şi vândute în Rusia ca vinuri din străinătate.

DEMOGRAFIA

Regimul ţarist a urmărit să dilueze elementul autohton, încurajând pe toate căile colonizarea Basarabiei cu populaţie alogenă: ruşi, ucraineni, bulgari, găgăuzi, nemţi etc. Recensământul din 1897 atestă între Prut şi Nistru circa 2 mln. de locuitori.

Românii (moldovenii) alcătuiau 47,58%, ucrainenii – 19,62%, evreii – 11,79%, ruşii – 8,05%, bulgarii – 5,33 %, găgăuzii – 2,88%. În realitate, populaţia românească depăşea 50%, deoarece criteriul pus la baza recensământului – limba vorbită – nu a permis o evaluare corectă.

Dar şi în această situaţie este evidentă reducerea simţitoare, cu peste 30%, a proporţiei populaţiei româneşti.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL

Sistemul de învăţământ instalat era unul străin, rusificat, dirijat după legislaţia ţaristă. Majoritatea intelectualităţii, pregătită în universităţile ruseşti, era din rândurile populaţiei alogene. Nivelul ştiinţei de carte a populaţiei româneşti era extrem de scăzut.

Recensământul din 1897 arată că doar 10,5% dintre bărbaţi şi 1,7% dintre femei ştiau carte. După gradul de alfabetizare, românii ocupau penultimul loc printre etniile din gubernie, depăşindu-i doar pe ţigani.

LIMBA ROMÂNĂ

Înlesnirile privind utilizarea limbii române în învăţământ, biserică şi administraţie, acordate de către regimul ţarist, au fost de scurtă durată. După 1828 – treptat, dar cu insistenţă – autorităţile coloniale au exclus limba română din instituţiile statului, din învăţământ şi biserică.

Doar prin încălcarea legislaţiei, ameninţaţi de persecuţii, unii intelectuali din şcoli şi preoţi în biserici menţineau limba română şi promovau valori ale culturii naţionale.

Politica de rusificare a fost promovată cu intransigenţă în special după constituirea statului român modern, în urma Unirii din 1859. Autorităţile invocau aşa-zisul „pericol al influenţei româneşti în Basarabia”, persecutând orice revendicare cu caracter naţional-cultural.

NOBILIMEA

Nobilimea basarabeană (boierimea) s-a diminuat ca număr şi ca factor de influenţă culturală asupra păturilor largi ale populaţiei.

Prin legislaţie şi numiri în funcţii, autorităţile ţariste au urmărit să integreze boierimea autohtonă în categoria dvorenimii, dominându-i astfel caracterul naţional. O mare parte a boierilor români din Basarabia au plecat peste Prut, menţinându-şi iniţial moşiile de până la 1812.

Altă parte, treptat, s-a ruinat, aşa încât la centenarul anexării Basarabiei doar 30% erau nobili autohtoni „din viţă”, cum se spunea. Majoritatea – 65% – nobililor basarabeni deveniseră dvoreni prin îndeplinirea funcţiilor de stat (cinovnici înnobilaţi) ori erau proveniţi din Rusia. Aceştia, ostili intereselor naţionale, determinau deciziile adunării nobiliare.

Astfel, în momentele decisive, românii basarabeni au avut doar câţiva boieri care, prin pregătirea intelectuală şi convingeri naţionale, le-au apărat interesele în faţa regimului de opresiune. Menţionăm în acest sens pe L. Catargi, V. Kalmuţki, M. Hashaş, N. Casso, V. Stroescu, P. Gore ş.a.Mihai Taşcă, dr. în drept.

Gheorghe Palade,dr. în istorie,conf. universitar.

Sursa: timpul.md

vineri, 7 octombrie 2011

YouthVoice.ro/Bugeac:Corina Cretu a reclamat Ucraina la Comisia Europeană, pentru abuzurile de punctul de trecere a frontierei si nerespectarea dreptu

Corina Cretu a reclamat Ucraina la Comisia Europeană, pentru abuzurile de punctul de trecere a frontierei si nerespectarea drepturilor minoritătilor.

Europarlamentarul Corina Cretu a sesizat Comisia Europeană cu privire la incidentele de la frontierea româno-ucraineană, prin care autoritățile din Ucraina au încercat să împiedice intrarea în această țară a unor cetățeni români ce doreau să participe la sfințirea unei biserici ortodoxe dintr-o zonă cu populație majoritar românească transmite Romanian Global News citand biroul europarlamentarului roman.

Detalii: http://youthvoice.ro/bugeac/

Serviciile secrete ucrainiene SBU, in complicitate cu Biserica Ortodoxa Rusa, doresc eliminarea fizica a epitropului roman de la Hagi-Curda

In cursul zilei de 3 august la indicatia SBU, procuratura ucrainiana a descins acasa la epitropul bisericii romanesti din Hagi-Curda, Vasile Iordachescu si a fotocopiat timp de trei ore, toate documentele pe care acesta le avea legat de constructia bisericii. Dl. Iordachescu a fost obligat sa semneze fiecare copie si sa scrie ca este conforma cu originalul.

Tot In cursul zilei de 3 august, mai multi tineri studenti au inceput o campanie de informare a membrilor Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, despre incalcarea drepturilor religioase a romanilor din Sudul Basarabiei de catre autoritatile ucrainiene.

Dupa aparitia in presa a scrisorii adresate secretarului de stat al SUA, Hilary Clinton, de catre mai multe asociatii romano-americane, in care acestea reclamau incalcarea drepturilor religioase ale romanilor din Sudul Basarabiei, procuratura ucrainiana l-a convocat pentru date de 3 august pe epitropul bisericii romanesti din Hagi-Curda, Vasile Iordachescu, la o noua runda de interogatorii, cerand acte care deja au fost prezentate procuraturii inca din 2007, transmite corespondentul Romanian Global News din Sudul Basarabiei.

Ca urmare a hartuirii zilnice si la aflarea noi convocari, lui Vasile Iordachescu, om bolnav, la 71 de ani, i s-a facut rau. A fost chemata salvarea care a constatat o crestere mare a tensiunii arteriale ce presupunea internarea imediatata a pacientului. Vasile Iordachescu a refuzat internarea pentru ca aflase ca odata cu plecarea lui, biserica romaneasca din Hagi-Curda urma sa fie ocupata de credinciosi ai Bisericii Ortodoxe Ruse in complicitate cu autoritatile ucrainiene.

Conform surselor Romanian Global News de la Odesa, in spatele intregii operatiuni, stau serviciile secrete ucrainiene (SBU), care in regiunea Odesa mai mult asculta de Biserica Ortodoxa Rusa decat de autoritatile si comandantii de la Kiev. Ofiteri ai acestui serviciu (SBU) au ordonat procurorului chemarea lui Vasile Iordachescu si interogarea lui. Stiind ca este bolnav cu inima si are pusee de tensiune, se mizeaza pe faptul ca hartuirea continua ii va declansa un atac cerebral sau un infarct. Fara Iordachescu, prin proceduri birocratice abuzive, biserica urmeaza sa fie initial inchisa si mai apoi confiscata.

Ofiteri ai aceluiasi serviciu au fost cei care au interzis intrarea in Ucraina a doi jurnalisti romani ce urmau sa participe la sfintirea bisericii romanesti din Hagi-Curda. Aceiasi ofiteri l-au amenintat pe consulul roman care facilita trecerea autocarelor cu studenti catre acelasi eveniment, ca va fi expulzat din Ucraina. Consulul doar se interesa de ce autocarele stau de mai multe ore in vama ucrainiana si nu li se da drumul.

Este de neinteles de ce Ministerul de Externe de la Bucuresti nu reactioneaza la astfel de comportamente barbare ale autoritatilor ucrainiene. Sa fie vorba de aceeasi lipsa de demnitate, acoperita de-a lungul timpului de teama de a nu strica relatiile "fratesti" cu vecinii? O convocare la MAE a ambasadorului ucrainian de la Bucuresti poate ar mai potoli dorintele criminale ale securitatii ucrainiene din regiunea Odesa si ale "fratilor" ortodocsi din Biserica Ortodoxa Rusa. Poate astfel, nea Vasile Iordachescu reuseste sa ramana in viata! Cel putin pana ce Mitropolia Basarabiei reuseste sa trimita un calugar care sa pastoreasca biserica romaneasca din Hagi-Curda...

Pentru ca nu a fost convocat in scris Vasile Iordachescu nu se va prezenta la procuratura ucrainiana.

Sursa: http://www.rgnpress.ro/categorii/cultura--culte/2758-serviciile-secrete-ucrainiene-sbu-in-complicitate-cu-biserica-ortodoxa-rusa-doresc-eliminarea-fizica-a-epitropului-roman-de-la-hagi-curda.html

YouthVoice.ro/Bugeac: Asemenea criminalului comunist Stalin, Viktor Ianukovici considera ca “moldovenii” si “romanii” nu sunt acelasi popor!

Asemenea criminalului comunist Iosif Vissarionovici Stalin, Viktor Ianukovici considera ca “moldovenii” si “romanii” nu sunt acelasi popor!

Să te declari român, astăzi, în Basarabia de Sud, e un act de curaj. Mai ales dacă eşti dascăl şi refuzi să-ţi renegi identitatea şi cultura, scrie TVR.ro, preluat de Romanian Global News.

În şcolile din Ucraina, copiii etnicilor români studiază acum în limba..."moldovenească". Chiar şi cărţile de poveşti în limba română sunt o raritate.

Paradoxal, Constituţia Ucrainei este una modernă - există chiar o lege a minorităţilor.

Despre dreptul comunităţii române la propria cultură şi poveştile de viaţă ale unor oameni care refuză să-şi abandoneze identitatea aflăm din reportajul realizat de Alina Grigore şi Mihai Florea pentru Televiziunea Romana.

Detalii: http://youthvoice.ro/bugeac/asemenea-criminalului-comunist-iosif-vissarionovici-stalin-viktor-ianukovici-considera-ca-moldovenii-si-romanii-nu-sunt-acelasi-popor-/

Dan Dungaciu: Rusia: manual de întrebuințare

„Ieri-noapte am băut cu ruşii... Era să mor. Azi dimineaţă m-am trezit... Mai bine muream ieri!“ (din memoriile nepublicate ale unui diplomat occidental)

Există despre Rusia o vorbă celebră rostită de un personaj faimos: „Rusia este o ghicitoare, înfăşurată într-un mister, în interiorul unei enigme“. Chiar aşa că fie? Chiar atît de absconsă şi incomprehensibilă să fie această Rusie precum credea Winston Churchill? Ne îndoim că, cel puţin în ceea ce Donald Rumsfeld numea „Noua Europă“, atunci cînd cineva este întrebat despre Rusia, va cădea năucit în dubitaţii încercînd să înţeleagă ce vrei să spui sau cum să se dumirească în faţa acestei abisale întrebări... Departe de noi gîndul de a nega complexitatea unui fenomen precum cel numit „Rusia“, dar de aici pînă a o declara ininteligibilă e un pas excesiv. În prestaţia ei (geo)politică, Rusia nu e atît de surprinzătoare şi de inedită pe cît ne place, deseori, să credem. Din păcate.

Continuare: http://www.dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptaminii/articol/rusia-manual-intrebuin-are

joi, 19 mai 2011

Titus Corlatean, Romanian Senate: Romania will NOT Sign the Association Agreement Serbia-EU until the ethnic assimilation STOPS in Timoc, Serbia

youthvoice.ro: Titus Corlatean, head of foreign affairs commission of the Romanian Senate: Romania Will NOT Sign the Association Agreement between Serbia and European Union until the ethnic assimilation process against the Romanians in Timoc stops!

Romania's parliament will not ratify the association agreement between Serbia and the EU, unless Belgrade discusses with the Romanian authorities about the rights of Romanian people in Serbia. The comments were made by the head of foreign affairs commision in the Senate, Titus Corlatean, during a meeting with representatives of the Romanian comunity in Timoc Valley. Mr Corlatean added that the Serbian government has so far refused to talk about the problems of the Romanian comunity in Serbia.The Romanians in Serbia have been artificially divided by the authorities in Belgrade in two distinct ethnic communities and organized into National Council of Romanian Minority, with the headquarter in Novi Sad - Voivodina (community recognized as Romanian) and National Council of Vlach Minority, with the headquarter in Petrovac, Timoc Valley (community NOT recognized as Romanian).

Thus, the Serbian authorities have done everything possible to legitimate a Vlach Minority and a Vlach language (!!!) artificially created to speed up the ethnic assimilation of Romanian population. In Timoc there are 154 Romanian localities and 46 mixed localities. The ethnic Romanians in the Timoc region of Serbia do not have any education inRomanian language, they are not allowed church and media in Romanian language.

Sursa: Romanian Youth Voice http://www.youthvoice.ro/english/titus-corlatean-head-of-foreign-affairs-commission-of-the-romanian-senate-romania-will-not-sign-the-association-agreement-between-serbia-and-european-union-until-the-ethnic-assimilation-process-against-the-romanians-in-timoc-stops/

duminică, 8 mai 2011

StiriCovasna.blogspot.com: ASOCIATIA "NOI ROMANII" condamna atitudinea primarului Antal Arpad, organizatorul "Zilelor Sfantu Gheorghe"

ASOCIATIA "NOI ROMANII" condamna atitudinea primarului Antal Arpad, organizatorul "Zilelor Sfantu Gheorghe", promotorul extremistilor

COMUNICAT DE PRESA
Csibi Barna si Miscarea Tinerilor din cele 64 de comitate (HVIM) au comercializat materiale de propaganda antiromaneasca si iredentist – sovina cu acordul primarului din Sfantu Gheorghe, UDMR-istul Antal Arpad

Asociatia “NOI ROMANII” condamna cu fermitate gestul organizatorilor “Zilelor municipiului Sfantu Gheorghe” de a permite amplasarea de standuri decatre organizatii extremiste maghiare care expun materiale de propagandaantiromaneasca si iredentist – sovina. Chiar daca presa a furnizat informatii cu referire doar la standul liderului “Plutonului Secuiesc” Csibi Barna, datorita notorietatii acestuia, intre standurile amplasate la manifestare au putut fi observate si cele ale altor organizatii extremiste maghiare precum HVIM – Miscarea Tinerilor din cele 64 de comitate (n.n. ale Ungariei Mari – Miscare interzia in Slovacia, Serbia si alte state) – care expun in centrul municipiului Sfantu Gheorghe materiale cu acelasi mesaj iredentist si antiromanesc.

Prin autorizarea amplasarii acestora, prin multitudinea de drapele ale Ungariei arborate peste tot in municipiul Sfantu Gheorghe, prin faptul ca la multe standuri singura limba utilizata pe afisaje este maghiara, prin faptul ca pe toate publicatiile, afisele si banerele oficiale textele in limba romana au caractere mai mici si sunt amplasate sub textele in limba maghiară, nerespectandu-se reglementarile legale in vigoare, manifestarea de sarbatorire a 550 de ani de atestare documentara a municipiului Sfantu Gheorghe, care ar fi trebuit sa fie a tuturor locuitorilor indiferent de nationalitate sau etnie, s-a transformat intr-o manifestare de propaganda antiromaneasca, patronata de Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR) si Partidul Civic Maghiar (PCM).

Solicitam filialelor tuturor partidelor romanesti din judetul Covasna si in special organizatiilor lor din municipiul Sfantu Gheorghe sa se delimiteze public de organizatori – Primaria Sfantu Gheorghe (condusa de UDMR-istul Antal Arpad) – si sa condamne componenta de propaganda antiromaneasca a acestei manifestari. Adresam aceasta solicitare in mod expres domnului Madalin Guruinanu, presedintele PNL Sfantu Gheorghe, reprezentantul roman in comitetul de organizare.

Asociatia “NOI ROMANII”, cu aceeasi fermitate, condamna totodata si tolerarea acestor nelegalitati si provocari antistatale de catre autoritatile statului din judetul Covasna – Prefectul judetului Covasna, Gyorgy Ervin, si seful Inspectoratului Judetean de Politie Covasna, comisar sef dr. Ioan Aron, care din lasitate sau complicitate nu au dispus nicio masura concreta pentru ca aceste ilegalitati să nu aibă loc.

Avand in vedere ca in repetate randuri prefectul Ervin Gyorgy si subprefectul Ionascu Valentin au dat dovada de complicitate, prin omisiunea de a-si indeplini sarcinile din fisa postului in cazul unor ilegalitati flagrante de acest tip si nu numai, solicitam Ministrului Administratiei si Internelor verificarea tuturor aspectelor la care am facut trimitere anterior si demiterea celor doi inalti functionari publici. Prin atitudinea sa actualul prefect promovează ura interetnică, nu o atenueaza asa cum ar fi normal.

Biroul de presa
08 mai 2011
Asociatia „NOI ROMÂNII”Adresa de corespondenta: Str. Unirii, nr. 3,bl.9, sc.G, ap.10, oras Covasna, 525200, Judetul Covasna, tel.0743150500, e-mail: office@noiromanii.ro
Sursa: http://stiricovasna.blogspot.com/

sâmbătă, 30 aprilie 2011

Cum a şters Kievul suferinţa de pe chipul lui Smirnov după vizita la Moscova?

Foto: karadeniz-press.ro

Subiecte asemanatoare
Vânzarea funcţiilor publice în Moldova a devenit "sport naţional”
Wizz Air va ateriza la Bălţi?
VIDEO TIMPUL.MD: Şalaru încearcă să răspundă acuzaţiilor venite din partea Moldavian Airlines
Vezi FOTO şi VIDEO de la nunta regală a Prinţului William şi Kate Middleton
Programele erotice vor fi retransmise în sistem de acces condiţionat
Ştirile despre lipsirea liderului transnistrean Igor Smirnov de sprijin politic rusesc s-au înmulţit în ultimele zile. Acestea au început să apară după o vizită la Moscova întreprinsă de şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, în timpul căreia, potrivit presei ruse, i s-a sugerat să se retragă subit. întorcându-se de la Moscova, Smirnov s-a oprit să caute sprijin la Kiev. în capitala Ucrainei liderul transnistrean a făcut declaraţii mult mai îndrăzneţe decât la Moscova.
În decembrie anul curent, în Transnistria vor avea loc alegeri prezidenţiale. Deşi scrutinul va fi unul ilegal, Chişinăul speră ca în regiunea transnistreană să se producă o schimbare – să apară un lider deschis pentru negocieri. După întâlnirea din 29 martie dintre miniştrii de Externe ai Rusiei şi Moldovei, Serghei Lavrov şi Iurie Leancă, analiştii politici au sesizat o schimbare palpabilă de atitudine a Kremlinului faţă de Chişinău - schimbare pe care şeful diplomaţiei ruse a explicat-o prin înţelegerile la care s-a ajuns la ultima întâlnire a preşedintelui rus Dmitri Medvedev cu cancelarul german Angela Merkel.



La acea întâlnire din 2010, cancelarul german a propus, iar preşedintele rus a acceptat mutarea problemei transnistrene în capul listei de priorităţi şi crearea unui comitet cu statut permanent între Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană care s-ar ocupa inclusiv de soluţionarea problemei transnistrene la nivelul discuţiilor între UE şi Rusia. Acest comitet politic şi de securitate ar presupune o cooperare mai stânsă între UE şi Rusia în operaţiuni de administrare a crizelor civile şi militare. Numai că Germania a condiţionat constituirea acestui comitet prin retragerea de către Rusia a trupelor şi armamentului său din Transnistria şi reluarea negocierilor în format extins pentru rezolvarea situaţiei din Transnistria, prin oferirea unui statut de autonomie în cadrul Moldovei reîntregite.
“Soluţionarea diferendului transnistrean apare în iniţiativa cancelarului german ca o prioritate în activitatea unui astfel de comitet încă neconstituit”, a menţionat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. El a precizat că “Moscova nu aşteaptă decizia Bruxelles-ului de constituire a comitetului propus de Angela Merkel ca să putem avansa pe calea soluţionării diferendului transnistrean. Indiferent dacă această iniţiativă va fi sprijinită sau nu la nivelul Uniunii Europene, noi vrem să ne mişcăm înainte în soluţionarea problemei transnistrene”, a spus Lavrov.



Declaraţiile ministrului rus de Externe au provocat frisoane la Tiraspol, iar săptămâna trecută şeful administraţiei separatiste transnistrene a fost invitat la Moscova unde s-a întâlnit cu şeful administraţiei prezidenţiale ruse Serghei Narîşkin şi cu şeful Consiliului de Securitate, Nikolai Patruşev. Agenţia rusă “Interfax” scrie că la întâlnire s-a discutat despre alegerile prezidenţiale din Transnistria şi că lui Igor Smirnov i s-a sugerat să nu candideze la al cincilea mandat. De asemenea, potrivit ziarului moscovit “Kommersant”, lui Smirnov i s-a spus deschis că Moscova este gata să se implice serios în procesul de reunificare a Republicii Moldova.



La conferinţa de presă care a urmat, susţinută în capitala rusă, Smirnov a fost întrebat dacă va mai candida la preşedinţia Transnistriei şi dacă se mai bucură de sprijinul Federaţiei Ruse. Răspunsul la prima întrebare a fost scurt: “încă nu am decis!”, iar la cea de-a doua – Smirnov s-a făcut că a uitat să răspundă. în schimb şi-a amintit de ea la Kiev, unde s-a oprit în drum spre Transnistria. La Kiev, Igor Smirnov a făcut declaraţii mult mai îndrăzneţe decât la Moscova. El a spus că Narîşkin l-a asigurat “de sprijinul total al Moscovei” şi că “iniţiativa cancelarului german Angela Merkel despre soluţionarea conflictului transnistrean nu are sorţi de izbândă, pentru că Transnistria nu a ieşit din URSS".



La Kiev, liderul transnistrean s-a întâlnit cu ministrul ucrainean de Externe, Kostiantin Hrişcenko, iar după întâlnire Smirnov părea mult mai optimist decât la conferinţa susţinută la Moscova. El a reiterat că “unirea cu Moldova este exclusă” şi că nici măcar nu mai vrea să se întâlnească cu premierul moldovean Vlad Filat pe care îl invitase cu două săptămâni înainte în vizită la Tiraspol. Altfel spus, a făcut declaraţii care plac electoratului său din Transnistria şi ele au fost larg mediatizate de posturile de televiziune care emit în regiunea separatistă. Reieşind din aceasta, analiştii politici au concluzionat că Smirnov se pregăteşte să ignore sugestia Moscovei de a nu candida la alegerile prezidenţiale şi se pare că mizează în acest sens pe sprijinul unor cercuri influente de la Kiev.



Anterior, pe 31 martie, în cadrul unei întrevederi cu ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Serghei Pirojkov şi cu reprezentantul Ucrainei la negocierile în problema transnistreană, Igor Harcenko, şeful grupării separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, a cerut politicienilor de la Kiev “să nu facă paşi nechibzuiţi în Transnistria”. “Nu vă cer nimic, dar vă atenţionez că orice tentativă de rezolvare în forţă a problemei transnistrene, va naşte râuri de refugiaţi în Ucraina şi o baie de sânge. Vă chem să aveţi grijă de soarta celor 160 de mii de ucraineni, care locuiesc în Transnistria”, a ameninţat Smirnov.



Deşi, aparent, Moscova caută să-l înlocuiască pe Smirnov cu preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol Anatolii Kaminski şi promite să se implice serios în procesul de reunificare a Republicii Moldova, miercuri, la Comrat (în autonomia găgăuză a Republicii Moldova) ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Valeri Kuzmin, a asistat la o acţiune în cadrul căreia guvernatorul autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, şi-a etalat tendinţele separatiste. El a blamat grafia latină, spunând că “este un element care ştirbeşte enorm din demnitatea poporului găgăuz şi că scrisul chirilic este cel mai potrivit pentru Găgăuzia”. în contextul valului de renaştere naţională din anii ’90 din Basarabia, başcanul Formuzal a spus că “limba şi poporul rus au consituit factorii identitari care au permis găgăuzilor să reziste în faţa pericolului de acum 20 de ani”. Autorităţile centrale de la Chişinău nu au reacţionat.

Turcii vor să-şi facă propriul "canal Panama"

Andreea Livadariu

Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat planul de a construi un canal care să unească Marea Neagră şi Marea Marmara, pentru a facilita transporturile de petroliere din Rusia, scrie Bloomberg.

"Canalul Istanbul", aşa cum se va numi noul proiect de infrastructură, va costa până la 10 miliarde de dolari (6,2 miliarde de euro), iar construcţia ar putea dura aproximativ 8 ani. Noul canal va avea până la 50 de kilometri lungime, 150 de metri lărgime şi 25 de metri adâncime, cu o capacitate de transport de 160 de vase zilnic (incluzând tancurile transportatoare de petrol).

În urma noului proiect, care va fi pus la punct în următorii doi ani, oraşul Istanbul va fi transformat în "două peninsule şi o insulă", astfel încât transportul maritim în scop comercial să fie deviat dinspre Canalul Bosfor către noul canal.

Aproape 2,9 milioane de barili de petrol au fost transportaţi zilnic în anul 2009 prin Canalul Bosfor, faţă de 3,4 milioane de barili în 2004.

Intra in Revolutia Gandul si castiga un iPad pe zi! Aboneaza-te acum la newsletter pe pagina de concurs www.gandul.info/concurssi participi automat la toate tragerile la sorti ramase pana la sfarsitul concursului.
www.gandul.info

Ucraina s-ar putea destrăma, iar România va dori să-şi recâştige Basarabia

Articol de PUBLIKA.MD
antena3.ro
Articole relationate
WIKILEAKS: Romania + Moldova = Romanova
În loc sa fie absorbită de România , Moldova de la dreapta Nistrului s-ar putea uni cu România...»

"România va dori să-şi recâştige Basarabia, Polonia - Lvovul şi Galiţia, Turcia - Crimeea, iar Rusia este gata să adere la zona de est". Declaraţia a fost făcută de liderul partidului "Marea Ucraina", Igor Bercut, citat de bagnet.org.

Bercut explică că mai devreme sau mai târziu, Ucraina va rămâne doar cu Kievul și cinci regiuni, iar restul teritoriului va fi împărțit între România, Polonia, Rusia și Turcia. Potrivit acestuia, această modalitate de aderare ar putea fi o provocare pentru Ucraina.

"În Istanbul, orice turist poate cumpăra o hartă unde Crimeea este vopsită în steagul turcesc", a amintit Igor Bercut, adăugând totodată că în est, toți votează pentru Rusia, deoarece acolo salariile și pensiile sunt de trei ori mai mari.

Rusia ademeneşte Ucraina cu gaze ieftine

ADEVĂRUL Preţul gazelor depinde de bunăvoinţa Gazpromului
Administraţia Gazprom susţine că dacă ţara vecină aderă la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, ar putea economisi circa 8 miliarde de dolari pe an.



În cazul aderării la Uniunea Vamală, Ucraina ar putea beneficia de gaze ieftine şi ar economisi circa 8 miliarde de dolari pe an, a declarat Valeri Golubev, preşedintele adjunct al Gazprom în cadrul forumului „Sectorul energetic al Rusiei în secolul XXI", citat de agenţia ucraineană UNIAN.Potrivit lui Golubev „la un consum de 40 miliarde de metri cubi de gaz pe an, Ucraina ar putea câştiga un 8 miliarde de dolari pe an".



De notat că în luna martie 2011 Ucraina a cumpărat gaze de la Gazprom la un preţ de 263 de dolari pentru o mie de metri cubi. Un simplu calcul denotă că Gazprom ar urma să reducă preţul gazului de patru ori.Rusia a propus Ucrainei să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi apoi împreună să negocieze un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană.


Anterior premierul rus Vladimir Putin a declarat că în cazul în care Ucraina va crea o zonă de liber schimb cu Uniunea Europeană, statele din cadrul Uniunii Vamale, aceasta va avea efecte negative asupra relaţiilor economice.

„Împreună pentru satul nostru”, „Împreună pentru orașul nostru”

Astăzi, 27 aprilie 2011, în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt, Partidul Liberal s-a lansat în campania electorală pentru alegerile din 5 iunie, prezentând publicului echipa de candidații la funcțiile de primari și consilieri locali în consiliile municipale, raionale, orășănești, sătești.În deschiderea evenimentului, primarul general de Chișinău, Dorin Chirtoacă a subliniat importanța continuării reformelor democratice, atât în Chișinău, cât și pe tot teritoriul republicii, reieșind din experiența de patru ani, în care capitala a evoluat în parcursul său european.Maria Ermenco, candidat la funcția de primar de Colonița a amintit despre miza pe care o au alegerile locale din 5 iunie: „Patru ani am avut norocul să beneficiem de susținerea primarului Dorin Chirtoacă, care a ajutat în limitele posibilităților toate suburbiile, indiferent de culoarea lor politică. Noi toți ne dorim să avem condiții decente de viață, pentru aceasta trebuie să stăm cu picioarele pe pământ și nu doar să promitem, dar și să facem, să trecem la fapte. Doar impreună vom reuși!”La eveniment au fost prezente peste 1.500 de persoane din toate raioanele republicii, candidați la funcțiile de primari și consilieri ai Partidului Liberal.În discursul său, Vadim Vacarciuc, candidatul la funcția de primar de Bălți a menționat problemele pe care le întâmpină orașul și a vorbit despre necesitatea reformelor democratice în Municipiul Bălți.„În Republica Moldova sunt două municipii, Chișinău și Bălți. Din păcate, destinele lor politice sunt diferite. Schimbările democratice în Chișinău au început în 2007, odată cu alegerea lui Dorin Chirtoacă în funcția de primar, municipiul Bălți însă a rămas ultima redută a comunismului. Acum este timpul să alegem și la noi în oraș un primar democrat, un primar european”.În cadrul evenimentului a fost prezentată platforma electorală a candidaților PL. 7 priorități au fost incluse într-un pachet garantat care va trebui implementat în fiecare sat, oraș și centru raional.1. Drumuri bune- pentru confortul cetățenilor , atragerea investițiilor, dezvoltarea economiei localității.2. Apeduct, canalizare- apa bună de băut adusă în casa fiecăruia este o condiție a sănătății, a civilizației, a bunăstării, iar fără canalizare nu este cu putință să avem apă bună în fântâni, să păstrăm un mediu curat și să asigurăm sănătatea noastră.3. Amenajarea gunoiștilor ecologice în locuri comode pentru săteni-pentru a asigura aspectul civilizat al localității și pentru sănătatea oamenilor.4. Iluminarea principalelor străzi- pentru comoditatea și securitatea cetățenilor, pentru frumusețea localității.5. Sprijinirea agricultorilor- pentru prelucrarea pământului și vânzarea producției agricole în condiții avantajoase.6. Atragerea investițiilor- pentru crearea locurilor noi de muncă, îndeosebi pentru tineret.7. Stabilirea prin lege a plății garantate pentru darea în arendă a cotelor de pământ.În încheierea manifestării, a vorbit președintele Partidului Liberal Mihai Ghimpu: „Schimbarea democratică, începută în 2007 de către Dorin Chirtoacă, trebuie întărită prin victoria noastră în raioanele republicii. Astăzi Ștefan cel Mare și Sfânt ne este martor, Partidul Liberal a pledat mereu pentru valorile neamului nostru, aici se regăsesc adevărați patrioți, care sunt onești și știu să gestioneze banul public, nu să își facă averi pe seama oamenilor de rând, să devină oligarhi din banii publici. Sunt sigur că voi, viitorii primari și consilieri din partea PL, veți aduce schimbarea în satele și orașele noastre, la fel cum Dorin Chirtoacă a adus schimbarea în Chișinău, pledând pentru o capitală europeană”. În acest sens, a afirmat Mihai Ghimpu, „obiecvtivul principal al campaniei noastre electorale este victoria în capitală, ca să ducem la bun sfârşit transformarea Chişinăului într-o capitală europeană.” „Votaţi oameni concreţi, şi nu umbra unui om!”, i-a îndemnat pe cetăţenii municipiului Chişinău Mihai Ghimpu.Sloganurile sub care Partidul Liberal merge în această campanie sunt : „Împreună pentru satul nostru” , „Împreună pentru orașul nostru”!Departamentul Imagine şi Comunicare

sâmbătă, 23 aprilie 2011

CatalinCornea.ro: the Ukrainian jealousy over the relation of Romania and the Republic of Moldova :)

The Ukrainian commentators fear over a union of the Republic of Moldova with Romania is going to paranoiac arguments in the last period.

But why this fear?
Because Ukraine knows that a part of its territory was taken from Romania by the Molotov-Ribbentrop (Stalin-Hitler) pact.

But this fear of a future union is not based on the normal evolution of a nation. The same nation (Romanian) is the majority population both in Romania and the Republic of Moldova. At a certain moment in history the REunion could be a normal and natural thing if, and only if the population decides so.

Using the same language, having the same culture and history are arguments that could help in the future this nation reunification!

But those natural arguments in favor of this union are not taken into account by the Ukrainian journalists and officials… no!

They see this fear of the union in the fact that in June there will be a joint meeting of the two governments of Romania and the Republic of Moldova…

For the Ukrainian commentators this joint meeting is to be the PROOF of the next union.
What?

The Governments of Romania and Hungary have a good history of joint meetings. There have been five joint meetings of the two governments until now!
Five!

Can someone think about a union of Romania with Hungary? :)
NO!
least not in the next future. :)

So, the Ukrainian commentators should think more how their country can enforce the minimal standard of access to education and to public services of Romanians in Ukraine in their mother tongue as Romania is doing with its minorities. If this happen, maybe there will be also a joint meeting with the government of Ukraine in the future!

That would probably be the end of the Ukrainian jealousy over the relation of Romania and the Republic of Moldova :)

Source: http://catalincornea.ro/2011/04/18/the-ukrainian-gealuousy-over-the-relation-of-romania-and-the-republic-of-moldova-2/

Festivalul-Concurs Internaţional de interpretare vocală şi instrumentală „Vise printre stele”

În perioada 26-27 martie 2011 la Cernăuţi s-a desfăşurat ediţia a IV-a a Festivalului-Concurs Internaţional de interpretare vocală şi instrumentală „Vise printre stele”. Evenimentul a fost organizat de Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti-Cernăuţi, în colaborare cu Liga Tineretului Român din Regiunea Cernăuţi „Junimea” şi cu spijinul Primăriei Municipiului Cernăuţi.

În urma primirii formularelor de candidatură, au fost selectaţi 60 de participanţi din Ucraina, România şi Republica Moldova cu vârste cuprinse între 6 şi 21 de ani, care au concurat în trei secţiuni: interpretare vocală, muzică clasică şi creaţie. Concursul a constituit un bun prilej de evaluare a muncii depuse de profesori şi instructori în sprijinul copiilor cu aptitudini, pentru ca aceştia să-şi poată afirma talentul şi preocupările muzicale, nivelul de pregătire al concurenţilor fiind superior ediţiilor anterioare.

Marele premiu - Trofeul Internaţional „Steaua de vis”, a plecat la Lviv (Ucraina) la solista vocală Oxana Caraim. Pe lista câştigătorilor figurează cu premiul I: Dana Maria Salahor (Hliboca, regiunea Cernauţi) Iulia Poliuleac şi Marta Dutciuc (Cernăuţi), Viorela Stoian şi Mara Corlade (Piatra Neamţ) – la secţiunea interpretare vocală, iar la interpretare instrumentală s-au remarcat Anastasia Belinska (Cernăuţi), Raluca Vasiluţă (Poiana Stampei, Suceava), Teodora Petrescu şi Octavian Pârâu (Iaşi).

De asemenea, diplome de merit au primit toţi instructorii copiilor şi tinerilor selectaţi pentru etapa finală a acestui Festival al prieteniei, alături de Şcoala Micilor Vedete, Clubul Victorioşilor din Târgovişte, Palatul copiilor din Iaşi, Clubul copiilor sector 5 Bucureşti, Asociaţia "Star" din Piatra Neamţ, care la rândul său au înmânat invitaţii de participare la festivalurile "Etno Junior Fest", "Volare" şi “Ofrandă sunetului” mai multor copii şi adolescenţi români din regiunea Cernăuţi.

Evenimentul a fost mediatazat şi promovat de partenerii media ai Centrului Bucovinean de Artă - Radio Iaşi, Radio Ucraina Internaţional, Studioul Teritorial TVR Iaşi, Compania municipală de radio şi televiziune „Cernăuţi”, publicaţiile în limba română din Bucovina: Libertatea cuvântului şi Concordia din Cernăuţi, Ziarul de Herţa, Monitorul de Hliboca. Evoluările concurenţilor la etapa finală a concursului au fost imprimate de Clubul Media „Meridian” din cadrul Centrului, materiale video fiind difuzate participanţilor. Spectacolul de Gală al laureaţilor va fi difuzat pe posturile CRT „Cernăuţi”, Tisa 1(Ujgorod, Transcarpatia), TVR Iaşi.

Festivalul concurs „Vise printre stele” este primul eveniment din cadrul proiectului „Spre viitor cu Europa”, implementat de către Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti-Cernăuţi sprijinit de Primăria Cernăuţi, următoarele fiind Festivalul „Alese perle pentru mama” şi „Ziua Europei”. Concursul are ca obiectiv principal încurajarea tinerelor talente în domeniul interpretării muzicale, oferind copiilor şi tinerilor posibilitatea de a-şi demonstra abilităţile de interpretare muzicală, iar creatorilor amatori şi profesionişti - posibilitatea lansării unor noi şlagăre pentru copii şi tineri.

Iurie Levcic, Preşedintele Centrului Bucovinean de Artă Cernăuţi



Transnistria, „moldovenismul“ şi interesele Rusiei



Image

Teritoriul Republicii Moldova este aproape în întregime controlat de Rusia. Chişinăul nu deţine practic armată în timp ce, sub aspect militar, enclava separatistă de la Tiraspol conservă o uriaşă forţă de foc. Artileria Tiraspolului poate atinge cu uşurinţă Chişinăul. Transnistria ascunde şi alte capacităţi militare: „Transnistria subterană“ conservă rachete cu raza lungă de acţiune, retrase de ruşi din restul Europei de Est.

Conform unor surse occidentale, în Transnistria se află o reţea subterană unde este ascunsă o parte din tehnica militară rusă. În ansamblul de tunele s-ar afla inclusiv rachete cu rază lungă de acţiune, retrase de ruşi din Europa de Est. Actualul „Complex militar-industrial“ din Transnistria, format în jurul Armatei a 14-a, (rusă) include:

• 1 divizie de infanterie motorizată, încartiruită la Tighina;

• 2 regimente de artilerie;

• 1 regiment de tancuri;

• 1 regiment antitanc;

• 2 regimente de genişti şi pontonieri;

• 1 regiment de rachete;

• 1 escadrilă de elicoptere militare.

Armata a 14-a dispune de 5.000 de militari activi şi 80.000 de militari în rezervă, care pot fi activaţi imediat. În zonă se mai află:

• o uzină pentru producerea unor componente de arme nucleare;

• un centru pentru controlul comunicaţiilor;

• unităţi paramilitare (în localităţile Camenca, Râbniţa, Slobozia, Dubăsari).

Batalioanele muncitoreşti paramilitare transnistrene sunt organizate de OSTK, „Consiliul Unificat al Colectivelor de Muncă“ şi de „Uniunea Femeilor pentru Apărarea Transnistriei“, condusă de celebra Galina Andreeva, foarte activă în conflictul moldoveano-transnistrean din 1992.

Insula Şerpilor - bază radar

Deşi aparent pustie, Insula Şerpilor include două puternice radare, deservite de o forţă modică de treizeci de militari. Aparent, nimic deosebit. Totuşi, radarele „văd“ tot ce mişcă în întreg bazinul Dunării de Jos, în Balcani şi în Europa Centrală. Un al doilea radar „acoperă“ Mediterana, monitorizând totul până pe coasta Nord-Africană şi Orientul Mijlociu, inclusiv teritoriul statului Israel. În comparaţie cu „seninătatea“ aparentă a Insulei Şerpilor, nimeni n-ar bă- nui asemenea „înzestrări“. Dar asta nu e totul. Un cablu telefonic sofisticat leagă insula de Odessa, ca şi de Centrul de dirijare electronică şi de sistematizare a informaţiilor, amplasat în subsolurile Tighinei. Datele de aici servesc dirijării rachetelor. Din această perspectivă, se poate spune că astăzi raportul ultrasecret prezentat aici devine cât se poate de coerent. „Coridorul“ geostrategic al Rusiei - Basarabia, Dobrogea, Insula Şerpilor, Balcanii - indică o posibilă deplasare de atenţie şi de accent politic.

Transnistria - primul stat „moldovenesc“ creat de Stalin

Un excepţional document - Memoriul privind necesitatea creării Republicii Sovietice Moldoveneşti (viitoarea Transnistria) din 1990 - memoriu datat 5 martie 1924, arată cu claritate obiectivele geopolitice urmărite de Stalin şi de URSS, prin crearea „primului stat moldovenesc“: formarea unei „breşe strategice“ către Balcani şi Europa Centrală. Din memoriu, descoperim că şi Bielorusia fusese creată tot în acest scop diversionist, subsumat ambiţiilor geopolitice ale statului sovietic. Aşa-numita „Republică Transnistria“ a fost creată de I.V. Stalin încă din 1924, ca un stat artificial, care urma să fie utilizat de către URSS în scopul unor agresiuni imperialiste orientate spre Europa Centrală şi spre Balcani. În Memoriul nr. 26.993, din 5 martie 1924, adresat lui I.V. Stalin, de consilierul Comisarului Apărării, M.V. Frunze, se confirmă rolul de „cap de pod“ al Transnistriei în strategia Moscovei faţă de Europa Centrală.

Transnistria, statul-breşă al URSS spre Balcani şi Europa

Comitetul Central al PC (Bolşevic) din Rusia 26.999 / 5 martie 1924 Strict confidenţial - Urgent MEMORIU cu privire la necesitatea creării Republicii Sovietice Moldoveneşti (...) „în baza politicii naţionale sovietice, ar putea fi creată o unitate autonomă social-politică moldovenească, în cadrul frontierelor RSS Ucrainene sau în cadrul RSFS Ruse. După părerea noastră, o astfel de unitate ar putea fi denumită Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Republica Sovietică Socialistă Moldovenească ar putea juca acelaşi rol politico-propagandistic pe care îl joacă Republica Sovietică Socialistă Bielorusă faţă de Polonia şi cea Karelă faţă de Finlanda.

Ea ar focaliza atenţia şi simpatia populaţiei basarabene rusofone şi ar crea astfel pretexte evidente în preten- ţiile alipirii la această republică moldovenească a Basarabiei. Din acest punct de vedere devine imperioasă necesitatea de a se crea o anumită republică socialistă, şi nu doar o regiune autonomă, în componenţa URSS. Unirea ulterioară a teritoriilor de pe ambele părţi ale Nistrului ar putea servi drept „breşă strategică a URSS faţă de Balcani (prin Dobrogea) şi faţă de Europa Centrală (prin Bucovina şi Galiţia), pe care URSS le-ar putea folosi drept cap de pod în scopuri militare şi politice“. Pe memoriu stă scrisă de mâna lui Frunze următoarea rezoluţie: „Chestiunea încă nu a fost examinată la CC al PC (b) din Ucraina. Personal sunt pro, dar cu condiţia ca Republica Moldovenească (transnistreană - n.n.) să fie inclusă în componenţa RSS Ucrainene. M.V. Frunze“. La 12 octombrie 1924 se formează, din ordinul lui Stalin, RSSA Moldovenească (actuala Transnistrie), subordonată RSS Ucrainene.

Când sovieticii au reocupat Basarabia după cel de-al doilea război mondial, printr-un schimb de teritorii, Chişinăul a preluat Transnistria de la Ucraina şi a cedat Ucrainei sudul Basarabiei, cu braţul Chilia şi ieşirea la mare („Bugeacul românesc“). În „Rezoluţia către Comisariatul Afacerilor Externe şi Armata Roşie“ din 24 noiembrie 1924, Stalin făcea următoarele consideraţii în problema basarabeană: „Dacă Basarabia va fi propagandistic pregătită pentru unirea cu Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (Transnistria - n.n.) şi, dacă se va depune efortul necesar, ocuparea acestei provincii de către Armata Roşie poate fi realizată cu rapiditate“.

Naşterea „moldovenismului“

Ulterior, la Congresul al IV-lea al Partidului Comunist din România, desfăşurat la Harkov în iunie 1928, poziţia comuniştilor români faţă de problema Basarabiei româneşti a fost exprimată în următorii termeni, fără echivoc: „Burghezia română, în scopul justificării anexării banditeşti a Basarabiei, se sileşte să dovedească că moldovenii, care formează majoritatea relativă a Basarabiei, sunt români, în timp ce populaţia moldovenească, ea singură, se socoteşte şi chiar este în realitate o naţiune deosebită, având propria cultură, şi care luptă împreună cu celelalte naţionalităţi ale Basarabiei împotriva asupritorului lor naţional şi de clasă, împotriva burgheziei române... Partidul nostru (Partidul Comunist Român - n.n.) trebuie să sprijine lupta Basarabiei în năzuinţa ei de unire cu RSSA Moldovenească“.

Moldova - breşa din flancul de sud-est al NATO

Interesantă şi inedită în „memorialul“ secret este însă şi o dezvăluire de natură să ne pună serios pe gânduri: „breşa strategică“ vizată de URSS în proiectata expansiune către Balcani includea nu numai Basarabia, ci şi Dobrogea! Între Ucraina şi Rusia există şi astăzi o serie de probleme nerezolvate în fapt, ceea ce „reactualizează“ documentul prezentat. Crimeea, Sevastopol, flota, regiunile de sud-est ale Ucrainei cu ieşire la Marea Neagră, unde a fost „pompată“ masiv populaţie rusească, toate acestea nu fac decât să readucă în memorie un fapt cert: din punctul de vedere al interesului geostrategic al Rusiei, Basarabia şi Dobrogea aveau rolul de veritabile „coridoare de trecere“ către Balcani.

La nivelul UE este încă slab percepută o realitate: în Basarabia ori în Transnistria nu se joacă doar soarta unor regiuni periferice ale Europei, ci - ca şi în cazul Balcanilor - aici se joacă însăşi soarta Europei! Aici se poate decide soarta întregului flanc de sud-est al Europei şi al NATO. Bazele militare ruseşti de pe teritoriul Moldovei, din zona separatistă a Transnistriei, în oraşele Tiraspol, Tighina, Bolgrad, Artaz, precum şi depozitele subterane de armament nu vor fi abandonate de Rusia niciodată. Generalul Lebed, în perioada în care conducea Armata a 14-a, a afirmat deschis: „Dacă va fi scoasă Armata a 14-a din Transnistria, înseamnă nu numai că Rusia îşi va pierde influenţa asupra acestui mic teritoriu, dar va pierde orice influenţă în Balcani“.


Sursa: http://civicmedia.ro/acm/index.php?option=com_content&task=view&id=271&Itemid=1

MIGRAŢIE. Mii de colonişti au plecat din zona Basel pentru a ajunge în sudul Basarabiei De ce au colonizat elveţienii Bugeacul

Cei mai mulți coloniști proveneau din zona Baselului, care se confrunta cu mari dificultăți economice

Coloniştii au creat în zona Şaba una dintre cele mai prospere zone din vestul Imperiului Ţarist.

Unul dintre cele mai puţin cunoscute episoade ale istoriei Basarabiei este legat de colonizarea elveţienilor în sudul acestei vechi provincii româneşti. Este vorba de o acţiune care a fost întreprinsă în secolul al XIX-lea, de către Imperiul Ţarist, după ce Rusia a ocupat Basarabia. Elveţienii au fost aşezaţi în Bugeac. Ei au rămas în sudul Basarabiei până când această zonă a fost reocupată de URSS, în anul 1940, când urmaşii coloniştilor elveţieni au decis să emigreze. Cei care nu au făcut acest lucru au fost deportaţi de către Stalin în Siberia. Pentru că elveţienii erau germanofoni, sovieticii se temeau că ei vor sprijini Wehrmacht-ul german care lupta împotriva Armatei Roşii.

Elveţieni în loc de tătari

Potrivit unor surse documentare occidentale şi ruseşti, aducerea elveţienilor în Bugeac a fost planificată imediat după ce Rusia a anexat Basarabia, în anul 1812. Sudul acestei provincii româneşti fusese ocupat, vreme de mai multe sute de ani, de către Imperiul Otoman, care organizase acolo raiale colonizate cu turci şi cu tătari, ultimii veniţi din Crimeea.

Era vorba de populaţii seminomade ori nomade. Ruşii au decis să îi expulzeze pe musulmanii din sudul Basarabiei, iar alţii au plecat de bună voie în Dobrogea sau în Peninsula Balcanică. Practic, singura populaţie turcică ce a supravieţuit în regiune este reprezentată de găgăuzii de azi, care sunt de religie creştini. Pentru a popula teritoriile părăsite de turci şi de tătari, ruşii au decis să aducă o serie de colonişti. Unii au provenit din Basarabia de Nord, alţii din Ucraina, în timp ce un număr însemnat de colonişti provenea din Occident. În zona Şaba, chiar lângă limanul Nistrului, au fost aduşi colonişti elveţieni.

Cei mai mulţi proveneau din zona Baselului, care se confrunta cu mari dificultăţi economice. De altfel, în Basel există chiar şi în prezent o stradă care se numeşte Bassarabien Strasse. Alţii proveneau din zona Vaude, de lângă malul lacului Geneva, renumită în epocă pentru viticultura ei. Cel care a fost artizanul aducerii elveţienilor în Basarabia a fost perceptorul împăratului rus Alexandru I, Frederic Cesar de la Harpe. Acesta a obţinut, în anul 1821, un ucaz imperial, care oferea elveţienilor un teritoriu însemnat pentru ferme, scutiri de serviciul militar, libertatea confesiunii şi scutiri de impozite pe 10 ani.

Elveţienii au început să vină în Basarabia din anul 1822. Ei au pornit la drum în căruţe cu coviltir sau pe jos. Epopeea lor seamănă, practic, cu cea a colo-niştilor care au cucerit Vestul Sălbatic în SUA. Elveţienii, de religie calvină, au construit una dintre cele mai frumoase aşezări din Basarabia. Casele lor, străzile şi biserica protestantă erau considerate drept repere ale arhitecturii din zona Bugeacului, iar vinurile obţinute de coloniştii elveţieni erau apreciate atât la mesele magnaţilor din Rusia şi din Ucraina, dar şi de aristocraţii de la curtea ţarului. Documentele arată că relaţiile dintre coloniştii elveţieni şi populaţia majoritară românească au fost tot timpul excelente.

De ce au dispărut elveţienii

Declinul coloniei elveţiene din Bugeac a început la câteva zeci de ani de la stabilirea coloniştilor la Şaba. Autorităţile ţariste au anulat o mare parte dintre privilegiile coloniştilor elveţieni. Unii dintre ei au fost deznaţionalizaţi. Alţii au părăsit Basarabia după ce această provincie a fost anexată de URSS.

Sursa: http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/de-ce-au-colonizat-elvetienii-bugeacul-219159.html

POLITICA DE COLONIZARE MASIVĂ A NEMOLDOVENILOR ÎN BASARABIA ȚARISTĂ

Harta Moldovei dintre Prut si Nistru-Basarabia

Colonizările în Basarabia Ţaristă

Creându-se „goluri” în populaţia Basarabiei prin plecarea românilor în cele patru zări, guvernul rusesc s-a grăbit să le umple.

În acest scop s-a produs şi o mişcare de populaţie în sens invers, adică spre Basarabia. Aceasta a cuprins cele mai diferite naţionalităţi.

Primele valuri de colonişti au fost aduse în Bugeac, unde populaţia era rară după plecarea tătarilor nogai şi după anii de război pustiitor. Însă continuitatea românească de locuire acolo nu s-a întrerupt niciodată.

Încă pe vremea tătarilor, în Bugeac erau numeroase aşezări româneşti. Unele se înşiruiau pe valea Nistrului, precum Talmaz, Ciubărciu, Răscăeţi, Purcari, Olăneşti, Tudorovo. Altele ocupau locurile cele mai prielnice din interiorul Bugeacului, ceea ce atesta fără nicio greutate faptul că românii erau cei mai vechi locuitori ai regiunii: Palanca, Căuşenii Vechi, Căinari, Ermoclia, Feşteliţa, Frumuşica Veche, Hancâşla, Valea Perjii, Furmanca, Chitai etc.

De asemenea, şi mai târziu, amestecaţi printre valurile migratorilor, au continuat să sosească români în Bugeac. Unii veneau din sud, din Imperiul otoman, odată cu bulgarii şi găgăuzii, în primul rând români din Dobrogea.

Dar şi români din nordul şi centrul Basarabiei au emigrat spre acele locuri, astfel că după 1817 în Bugeac au apărut sate cu nume ca acestea: Spinoasa, Tambur, Căprioara, Frumuşica Nouă, Catargiu, Satu Nou, Bulboaca, Moldovanca, Moruzeni, Varatic, Răzleanca, Ialpugeni, Brezoaia, Grădina, Baba, Fântâna Zânelor, Cişmeaua Văruită etc.

Prima grijă a noilor stăpâni ai Basarabiei a fost să favorizeze venirea coloniştilor. La 23 iulie 1812, Rusia a acordat cetăţenie rusă oricărui locuitor care se afla în Basarabia, fie că era chiar de acolo, fie că între timp venise să se stabilească acolo, cu condiţia de a depune jurământul de credinţă faţă de ţar.

Articolul XXII al statutului respectiv prevedea: „Toţi locuitorii provinciei, cum şi cei ce vor veni să se stabilească acolo ulterior, sunt scutiţi pe timp de trei ani de plata impozitului general şi cel agricol către stat.” Iar articolul XXIII completa: „Toţi locuitorii provinciei, cum şi cei ce ar veni să se stabilească acolo de acum înainte, sunt scutiţi de serviciul militar.” (1)

Prin urmare, coloniştii din imperiu nu au întârziat să-şi facă apariţia. În câţiva ani după anexare, în Basarabia, mai ales în sud, au apărut 16 colonii evreieşti, 24 nemţeşti, 42 bulgăreşti, una elveţiană, 7 căzăceşti, două ţigăneşti etc.

De asemenea, spunea Kruşevan: „Gurile Dunării i-au atras pe cazacii ruşi fugari.” (2)

Coloniştii germani au fost aduşi mai ales din regiunile poloneze şi baltice, în valuri nenumărate care au cuprins anii: 1814, 1816, 1817, 1833, 1834, 1836, 1839 şi 1842. Multe dintre satele coloniştilor căpătau numele localităţilor în care trupele ruseşti îl învinseseră pe Napoleon: Borodino, Tarutino, Maloiaroslaveţ, Krasnoe, Kulm, Leipzig, Katzbach.

Germanii au primit înlesniri speciale pentru a se aşeza în sudul Basarabiei. Ei erau scutiţi de impozite şi prestaţii pe timp de zece ani; primeau un împrumut de la stat pe câte zece ani; primeau un ajutor bănesc zilnic pentru hrană din momentul aşezării în Basarabia până la obţinerea primei recolte; erau scutiţi de orice prestaţie militară; le era asigurată deplina libertate a cultului. În aceste condiţii, nu e de mirare că, pe lângă coloniştii nemţi veniţi din Principatul Varşoviei, au preferat să vină în Basarabia şi locuitori din Germania, în special din Bavaria, Württemberg etc.

Despre colonizarea ruşilor în Basarabia, Slavinski arăta: „Numai neînsemnate colonii ruseşti – mai cu seamă sub forma de funcţionari de diferite feluri -, sunt răspândite pe întreg imperiul. Coloniile acestea se concentrează cu deosebire în oraşele mari, din care cauză ele au în multe localităţi un aspect în mare măsură rusificat. Graniţa imperiului are linii născute din accidentele victoriilor şi înfrângerilor.

La apus ea a trecut prin corpul viu al popoarelor: estoni, poloni, ucrainieni, români (moldoveni).” (3)

Înainte, în timpul şi după încheierea războiului ruso-turc din 1806-1812, sudul Basarabiei a început să fie colonizat cu bulgari şi găgăuzi.

Primii erau partizani ai ruşilor în perioada războaielor ruso-turce şi se retrăgeau cu aceştia la încheierea păcilor, când se temeau de represiunile turcilor. Ceilalţi erau nişte turci creştinaţi din Bulgaria şi Dobrogea, vorbind însă o limbă mai curată decât limba turcă propriu-zisă, amestecată cu elemente arabe.

Ei, din cauza traiului greu, îi însoţeau pe bulgari în peregrinările lor de la nordul Dunării. Emigrarea bulgarilor şi găgăuzilor s-a desfăşurat în anii 1769, 1774, 1787, 1791, 1806, 1812, 1828, 1830-1834, iar centrul ei a fost în jurul oraşului Bolgrad.

Colonişti mai puţin importanţi au fost polonezi, sârbi, albanezi, francezi, ultimii aduşi din Elveţia şi aşezaţi în 1824-1828 în satul Şaba, părăsit de locuitorii săi români.

În câţiva ani, Bugeacul a devenit un veritabil mozaic de naţionalităţi. Deja în 1827, conform unei statistici, populaţia sa era repartizată astfel: români 33,58%, bulgari şi găgăuzi 22,78%, ucrainieni 19,45%, ruşi şi lipoveni 9,15%, germani 5,68%, polonezi 2,86%, evrei 2,36%, greci 1,93%, armeni 0,87%, alţii 1,84%. (4) În mare însă, proporţiile vor rămâne aceleaşi pe tot parcursul secolului, românii continuând să deţină majoritatea relativă în regiune.

Colonizarea s-a făcut în mod haotic şi dezordonat. De aceea, deja la 7 iunie 1820, ţarul Alexandru I îi dădea ordin guvernatorului Bahmetiev să reglementeze chestiunea refugiaţilor în şi din Basarabia.

În acelaşi scop fuseseră create birourile tutelare pentru colonişti, conduse de Comitetul Tutelar al coloniştilor regiunii de sud a Rusiei, iar pentru administrarea moşiilor şi terenurilor destinate colonizării a fost înfiinţat în 1838 Palatul domeniilor statului.

El avea în subordinea sa trei birouri, la Cetatea Albă, Tighina şi Hotin. Şeful Palatului a fost introdus în 1840 ca membru în componenţa Sfatului oblastiei.

Pe deasupra, locuitorii români din Basarabia erau obligaţi să construiască ei înşişi casele coloniştilor. Istoricul rus de origine română Nacco spunea: „Materialul necesar construirii caselor coloniştilor a fost adus din pădurea Orheiului de locuitorii (români) din Basarabia, care au muncit la construirea caselor şi au întreţinut pe propriile lor cheltuieli pe noii colonişti.” (5)

Prin colonizarea străinilor nu s-a urmărit decât un singur scop: modificarea procentajului etnic al Basarabiei. Nu se urmărea nici progresul economic şi nici cel cultural al provinciei.

De aceea, cu excepţia coloniştilor germani, noii veniţi au contribuit foarte puţin la dezvoltarea economică a regiunii. Deja în 1827, guvernatorul Timkovski îi scria contelui Pahlen, guvernatorul general de la Odesa: „Provincia Basarabia se compune din două categorii de locuitori: moldovenii băştinaşi şi vagabonzii, care s-au introdus în diferite reprize…” (6) Iar rusul Zozulinov consemna: „Majoritatea coloniştilor erau fugari ruşi care voiau să scape, unii de sclavia boierilor, alţii de serviciul militar, alţii de pedeapsa că fuseseră condamnaţi pentru crime şi în sfârşit alţii de persecuţiile religioase.” (7)

În Basarabia totdeauna lgile au făcut loc unei largi toleranţe religioase, căci indiferent de motivele religioase pentru care fugiseră, noii veniţi erau primiţi cu ospitalitate. Din păcate, de acest lucru au profitat tot felul de hoţi şi vagabonzi, care au mărit riscurile vieţii în provincie.

Circulaţia poştală şi a diligenţelor, ca şi comunicaţiile între diferitele oraşe, nu se puteau face în unele puncte decât sub escortă militară. De aceea, guvernatorul Feodorov a trecut la expulzarea unui număr de 48.000 de asemenea vagabonzi. Iar guvernul rus a devenit din acel moment mult mai prudent în colonizarea Basarabiei.

Este interesant de remarcat că această colonizare, deşi a cuprins întreaga provincie, s-a răsfrânt totuşi mai mult asupra regiunilor de margine.

În sud ea a cuprins, după cum s-a văzut, zona Bugeacului, judeţele Ismail, Tighina şi Cetatea Albă. Era o metodă specială, care urmărea ruperea Basarabiei în mai multe zone etnice. Numai centrul a rămas compact românesc.

În sud proporţia a devenit cea care a fost prezentată mai sus. În schimb, în nord, în judeţul Hotin, a avut loc o permanentă deplasare a populaţiei ucrainiene.

În judeţul Hotin, ucrainienii au început să se aşeze încă din perioada anterioară anexării ruseşti. „Se pomeneşte că în războiul din 1788 moşiile hotinene s-au întors la «pomeşcici, adică la stăpâni»; nu putem crede că în raia, boierii stăpâni, locuind în celelalte ţinuturi moldoveneşti, nu aveau niciun amestec în moşiile lor; oricum, legătura dintre dijmari şi stăpâni va fi fost foarte slabă, multe stăpâniri se vor fi socotit cu totul sfărâmate, şi lucrul acesta va fi înlesnit o însemnată trecere a fugarilor de peste Nistru, din Podolia şi Pocuţia, unde împrejurările de viaţă erau necumpănit mai grele ca în Moldova, în care ţăranul era liber şi unde, de moşie, nu-l lega – când îl lega – decât zilele boierescului.

Câţi ruteni de aceştia vor fi venit în vremea railâcului turcesc, nu se poate şti, căci numărătoarea din 1817 nu-i înseamnă într-un izvod deosebit de cel al localnicilor.

Pare însă că numărul lor să fie însemnat.” (8) După 1812, ucrainienii veneau datorită deschiderii fostei graniţe a Nistrului. Odată cu ei se aşezau în judeţul Hotin şi alte naţionalităţi, precum evrei sau armeni, astfel încât încă la 1816 ţăranii din Răchitna, Măliniţa, Chişcăuţi, Zarojani şi Burdufu se plângeau de „poposârea jidovilor”, foarte intensă dinspre nord şi vest. (9)

În scurt timp, romnii din Hotin au fost covârşiţi numeric. Nordul şi nord-vestul judeţului s-au rutenizat complet, dar în sud românii au păstrat supremaţia. Ba mai mult, în zonele unde cele două etnii aveau contacte, ucrainienii se românizau. Istoricul Berg recunoştea: „Trebuie de notat că rutenii hotineni, acolo unde vin în contact cu moldovenii, se românizează.

Astfel, satul Colencăuţi este locuit de rusnaci românizaţi… Un şir de cercetători au remarcat această moldovenizare a populaţiei rutene care se întinde nu numai la limbă, ci şi la felul de viaţă.” (10) Nesterovski completa: „Se întâmplă să intri într-un sat de aici (din judeţul Hotin) şi să nu ştii unde te afli, între moldoveni sau între ruteni. De jur-împrejur auzi limba ruteană, restul însă este moldovenesc.” (11)

Dacă totuşi ucrainienii, compact stabiliţi în judeţul Hotin, au reuşit să rutenizeze o parte a acestuia, nu aceeaşi soartă au avut-o cei stabiliţi în alte zone ale Basarabiei, care s-au românizat. De exemplu, în judeţul Soroca la 1870 existau 26 de sate ucrainiene, dar în 1907 nu mai rămăseseră decât 16; în judeţul Chişinău, dintre cele două sate ucrainiene, într-unul locuitorii au fost „complet moldovenizaţi”, cum spunea Berg, care mai adăuga în legătură cu velicoruşii din judeţul Bălţi: „Aceştia din urmă s-au moldovenizat.” (12)

Noii veniţi în Basarabia erau aşezaţi pe pământurile cele mai bune, formând categoria „ţăranilor statului”. Ei formau în 1861 aproximativ 10% din totalul ţăranilor Basarabiei.

Din punct de vedere juridic, ei nu se prea deosebeau de ţăranii din aşezările ce aparţineau statului, aflate în celelalte gubernii ale Rusiei. Dar în Basarabia, gospodăriilor ţăranilor de stat le reveneau mai mult pământ decât majorităţii altor grupuri de ţărani de stat din Rusia.

În general, un lot în Basarabia era de trei ori mai mare decât unul din Rusia. (13)

În încheiere, să remarcăm că, deşi cu vremea intensitatea colonizării Basarabiei a scăzut, totuşi ea nu a fost niciodată sistată. Astfel, în 1885 era înfiinţată în Basarabia o „bancă ţărănească”.

Ea trebuia să cumpere proprietăţile boierilor prea ipotecaţi şi să ajute la împroprietărirea ţăranilor. Dar o mare majoritate a acestor proprietăţi a fost vândută nu asociaţiilor moldoveneşti, ci asociaţiilor venite de dincolo de Nistru.
Făcând bilanţul acestei părţi a lucrării, vom analiza rezultatele rusificării urmărite prin atâtea căi în Basarabia, şi vom vedea cât a reuşit ea să schimbe caracterul etnic românesc al teritoriului.

Autor: Mircea Rusnac, Doctor în Istorie

Publicat in revista Istoria md.

Note:
1 Anton Crihan, Drepturile românilor asupra Basarabiei după unele surse ruseşti, în Basarabia, Chişinău, nr. 11/1991, p. 115.
2 Ibidem, p. 116.
3 Petre Cazacu, Câteva date din istoria Basarabiei, Bucureşti, f.a., p. 7-8.
4 Petru Caraman, Românitatea Basarabiei văzută de ştiinţa oficială sovietică, în Basarabia, Chişinău, nr. 2/1992, p. 106.
5 Ion G. Pelivan, La Bessarabie sous le régime russe, Paris, 1919, p. 49.
6 Idem, Les droits des Roumains sur la Bessarabie, Paris, 1920, p. 8.
7 Idem, La Bessarabie sous le régime russe, p. 49.
8 Tudor Pamfile, Ţinutul Hotinului la 1817, Chişinău, 1920, p. 6.
9 Ibidem, p. 11.
10 Anton Crihan, op. cit., în loc. cit., nr. 12/1991, p. 69.
11 Ibidem, p. 70.
12 Ibidem.
13 Formarea naţiei burgheze moldoveneşti, Chişinău, 1985, p. 41.

Sursa:https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/bugeac/

Cetatea Alba

cetatea alba

Locatie Cetatea Alba

Amplasata la gura de varsare a raului Nistru in Marea Neagra, intr-un loc frumos si de importanta strategica evidenta, Cetatea Alba a fost atestată arheologic inca din atichitate. Astazi, Cetatea Alba este un oras in raionul omonim din regiunea istorica Bugeac, in Ucraina de astazi (regiunea Odesa).

Istoric Cetatea Alba

In secolul VI i.Hr. in locurile descoperite de greci se afla colonia Tiras, mai bine zis o cetate-polis greceasca si greco-romana suprapusa dupa unii cercetatori pe cetatea medievala succesiv bizantina, genoveza, romaneasca, turceasca avind in aceste perioade numele respective de origine.

Grecii o numeau Levcopilis, dacii – Vidava, romanii – Alba Iulia, genoveyii – Moncastro sau Maurocastro, turcii – Akkerman, rusii Belgorod.

Mentionata mai intai ca asezare construita de grecii din Milet, sub denumirea Tyras, după numele antic al fluviului Nistru si amplasata conform documentelor pe insula formata de cele două brate ale deltei ralui Nistru (Tyras).

In timpul lui Burebista, cetatea se numea Tyras si tinea de regatul dacic al lui Burebista. In secolele I-IV d.Hr. cetatea se afla sub stapanire romana.

La sfarsitul secolului XIV-lea (1392), Cetatea Alba a intrat sub stapanirea moldovenilor, dobandind o mare importanta in timpul domniei lui Alexandru cel Bun si mai ales, a lui Stefan cel Mare, ca fortareata de aparare impotriva turcilor.

Cetatea Alba era considerata, alaturi de Cetatea Chilia (situata la gurile Dunarii), ‘poarta creştinatatii’ si ‘cheia a toata Tara Moldovei, a Ungariei si Tarii de pe Dunare’ sau ‘plamanii Moldovei”. Rolul lor strategic in stoparea expansiunii otomane era recunoscut de sultanul Mehmed al II-ea incă din 1462: ‘atata timp cat Chilia si Cetatea Alba sunt ale valahilor si Belgradul sarbesc e al ungurilor, noi nu vom putea invinge cu totul pe ghiauri’ (Nicolae Iorga).

Dupa numeroase incercari nereusite, la 30 iulie 1484, o puternica oaste turco-tatara, condusa de sultanul turc Bayazid al II-lea, a asediat Cetatea Alba pe timpul domnitorului Stefan cel Mare, cetatea cazand sub ocupatie otomana la 5 august a aceluiasi an.

Cazare in Romania

Pentru cazare oriunde in Romania, click AICI.

Destinatii, obiective turistice si festivaluri din Romania

Pentru alte destinatii, obiective turistice si festivaluri din Romania, click AICI.

Poze cu Cetatea Alba

Locuri de vizitat in Romania: Cetatea Alba - Moldova

Locuri de vizitat in Romania: Cetatea Alba - Moldova

Locuri de vizitat in Romania: Cetatea Alba - MoldovaSursa: http://www.dreamdestinations.ro/cetatea-alba-bugeac-romania-7701/

Analist politic: Pentru Ucraina este vital, să păstreze Republica Moldova ca un tampon între ţara sa şi România

AMENINŢARE. România va deveni o ameninţare serioasă la adresa Ucrainei în următorii cinci ani, consideră analistul politic ucrainean Iuri Romanenko, directorul Centrului de Analize Politice "Stratagema" din Kiev, într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă Rosbalt, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, recentele declaraţii ale lui Eugen Tomac, secretar de stat pentru românii de pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe al României, despre pericolul asimilării românilor din Ucraina fac parte din categoria strategiilor politice potrivit cărora "cel mai bun inamic este inamicul imaginar".
"Orice persoană zdravănă la cap va râde copios de astfel de declaraţii. În situaţia actuală, numai cu o duşcă bună de ceva tare poţi vedea aplicarea unei politici de asimilare conştientă a minorităţilor naţionale în Ucraina" - susţine Romanenko, argumentând că Ucraina nici după 20 de ani de la proclamarea independenţei sale (în 1991) nu şi-a definit încă politicile culturale şi educaţionale faţă de ucraineni înşişi, nemaivorbind de minoritatea română.
Aceasta confirmă, în opinia lui Romanenko, încă o dată faptul că România duce în mod conştient o politică externă ofensivă faţă de Ucraina. "După declaraţiile din decembrie ale preşedintelui Băsescu privind Moldova şi Ucraina, nici chiar cei mai naivi observatori nu-şi mai fac iluzii în privinţa intenţiilor României de a reformata într-o perspectivă de 10-20 de ani frontierele existente în regiune"- susţine analistul ucrainean. Prin urmare, apreciază în interviul citat expertul de la Kiev, este nevoie ca Ucraina să-şi ajusteze serios politicile în direcţia sud-vest, care, în opinia sa, este potenţial una dintre cele mai periculoase.
În condiţii de criză economică, toate guvernele caută modalităţi de a muta vectorii nemulţumirii populare dinspre problemele interne spre cele externe, afirmă Romanenko, iar, România nu face excepţie şi, în plus, susţine acesta, îşi pregăteşte deja în mod activ "imaginea inamicului".

În interviul acordat Rosbalt, analistul politic ucrainean a afirmat că ar trebui să se înţeleagă că România nu-şi face singură jocurile, ci sprijinindu-se pe susţinerea puternică a Occidentului.
Romanenko consideră că participanţii la un potenţial conflict între Ucraina şi România vor fi Rusia şi Uniunea Europeană. În aceste condiţii, pentru Ucraina este vital, a subliniat el, să păstreze Republica Moldova ca un tampon între ţara sa şi România.
"Viabilitatea Republicii Moldova pe termen lung va determina gradul de tensiuni în relaţiile Kievului cu Bucureştiul. Dispariţia Republicii Moldova de pe harta politică a lumii va transfera automat vectorul de mişcare al României spre Ucraina", - pretinde Romanenko.
El a mai spus că Ucraina ar trebui să-şi consolideze poziţia în Transnistria, deoarece în cazul absorbţiei Republicii Moldova de către România rolul de tampon va reveni regiunii transnistrene. "Ucraina trebuie să bată Bucureştiul cu propriile lui arme, criticând politica umanitară a României faţă de ucrainenii de pe teritoriul acesteia (unde asimilarea completă este deja în curs)" - susţine el.
Sursa: RomaniaLibera.ro/ www.tribuna-basarabiei.ro

R. Moldova si Romania ar putea avea in curand o sedinta comuna de guvern

Guvernul Republicii Moldova ar putea organiza in curand o sedinta comuna cu Guvernul Romaniei, a declarat, miercuri, premierul Vlad Filat, intr-un interviu pentru portalul Privesc.eu.

Premierul a reamintit ca exista o intelegere in acest sens cu partea romana, iar ordinea de zi a sedintei a fost deja stabilita. "Ramane sa convenim asupra timpului si locului unde va fi organizata sedinta comuna", a adaugat Filat.

Intrebat despre o vizita oficiala in Romania in viitorul apropiat, premierul Filat a mentionat ca aceasta va avea loc doar atunci cand va veni o invitatie oficiala din partea Romaniei.

In ceea ce priveste posibilitatea organizarii unei sedinte de guvern comune cu Ucraina, premierul Vlad Filat a afirmat ca aceasta se afla deocamdata doar in stadiul de intentie. "Nu am purtat discutii si nu avem o intelegere in acest sens", a precizat Vlad Filat. Sursa: NewsIn

Presa de la Moscova: Romania va cumpara Moldova cu fulgi cu tot

"Chisinaul a initiat procesul marii privatizari in folosul romanilor. Sedinta comuna a guvernelor celor doua tari constituie primul pas in procesul de transferare a Moldovei sub conducere externa, efectuata din Romania.
Deciziile cu privire la Moldova de acum incolo vor fi luate la Bucuresti", scrie ziarul Nezavisimaia Gazeta, de la Moscova, citat de Adevarul.

Potrivit sursei citate, articolul, publicat marti, este intitulat "Romania va cumpara Moldova cu fulgi cu tot".

Potrivit publicatiei din Rusia, "Guvernul Republicii Moldova a scos la mezat companii strategice, care adineaori erau intangibile: aeroporturi militare si civile, retele electrice, gazoducte, banci si companii aeriene. Expertii declara ca prioritate li se va acorda investitorilor din Romania si nu celor rusi, cum se intampla de curand. Astfel, sfera de influenta a Rusiei se va extinde doar pana la Nistru, care cuprinde Transnistria proruseasca. Pe malul celalalt al fluviului se afla Moldova proeuropeana".

Presedintele Uniunii Moldovenilor din Transnistria, Valerian Tulgara, considera ca procesele din partea dreapta a raului Nistru sunt ireversibile.

"Unii experti incearca sa convinga opinia publica ca unirea celor doua state romanesti este putin probabila. Insa realitatea este alta. Si o dovada al acestui fapt este sedinta comuna care va avea loc in iunie a guvernelor Moldovei si Romaniei, organizarea unui forum economic de catre partea romana, precum si interesul extrem manifestat de Romania fata de procesul de privatizare a intrprinderilor cu capital de stat din Moldova", sustine Tulgara.

La randul sau, directorul Institutului problemelor de globalizare din Rusia, Mihail Deleaghin, care este considerat la Chisinau expert pentru Moldova, a declarat pentru "Nezavisimaia Gazeta" ca actualul proces de privatizare are drept scop venirea in Moldova a capitalului din Romania si implicit a celui din Europa. Companiile din Moldova vor fi cumparate, dar asa cum s-a intamplat in Europa de Est, activitatea acestora apoi va fi stopata, deoarece acestea vor face concurenta firmelor similare din Romania si Europa.

In opinia sa, sedinta comuna a guvernelor celor doua tari, propusa de premierul Moldovei, Vlad Filat, "va constitui primul pas in procesul de transferare a Moldovei sub conducere externa, efectuata din Romania. Deciziile cu privire la Moldova, de acum incolo, vor fi luate la Bucuresti". Sursa: Ziare.com