CatalinCornea.ro: Gazprom, Ucraina, gazele de şist şi noi…

Noi, adică România şi Republica Moldova suntem indirect influenţaţi de orice reeditare a „războiului gazelor” dintre Ucraina şi Federaţia Rusă. Pe 26 ianuarie 2013, gigantul energetic rus Gazprom a înaintat companiei ucrainene Naftogaz pretenţii financiare de şapte miliarde de dolari, ca urmare a nerespectării cantităţilor de gaze importate de Ucraina. Astfel, Naftogaz este acuzată că a luat mai puţine gaze decât prevede contractul de import. Contractul semnat în anul 2010 prevede că Naftogaz va procura de la Gazprom până la 52 de miliarde de metri cubi pe an. Gazprom consideră că potrivit prevederilor contractuale şi principiului take-or-pay, Naftogaz era obligat să importe cel puţin 41,6 miliarde de metri cubi, indiferent dacă Ucraina are sau nu nevoie de această cantitate.

Dacă aceste pretenţii financiare nu vor fi retrase există posibilitatea să asistăm la cel de-al treilea „război al gazelor” între Ucraina şi Federaţia Rusă după anul 2006. Acest impas nu poate fi însă disociat de încercarea Ucrainei de a reduce dependenţa de gazele ruseşti, încercare concretizată prin contractele semnate recent de Ucraina cu Royal Dutch Shell privind exploatarea mai multor zăcăminte de gaze de şist, contract în valoare de 10 miliarde de dolari.

După căderea URSS, şantajul geopolitic rusesc a fost exercitat asupra tuturor statelor care au manifestat intenţie de detaşare faţă de influenţa Kremlinului sau orientare a politicii externe spre spaţiul euro-atlantic. S-a speculat foarte mult că în spatele protestelor privind exploatarea gazelor de şist în Europa ar sta Gazprom, gigantul energetic rus. Exploatarea gazelor de şist în Europa este de natură să reducă semnificativ influenţa Moscovei (prin Gazprom) în Uniunea Europeană şi statele din fostul URSS care aspiră la aderarea la proiectul european. Exploatarea gazelor de şist prezintă riscuri ecologice, însă abordarea acestei probleme în Europa a fost mai mult una politică, iar speculaţiile în legătură cu interesele Gazprom în împiedicarea acestor exploatări nu pot încă fi înlăturate.

Aceste evoluţii pot avea impact şi asupra noastră. Un nou război al gazelor dintre Rusia şi Ucraina ar putea avea efecte negative asupra asigurării necesarului de gaze pentru economia Republicii Moldova şi parţial asupra României, dacă nu există stocurile necesare. Pe de altă parte, extinderea perimetrelor de exploatare a gazelor naturale în România (atât terestru, cât şi în Marea Neagră) şi o eventuală exploatare a gazelor de şist pot conduce la exporturi însemnate de gaze pe piaţa din regiune, inclusiv în Republica Moldova, mai ales că este preconizată pentru perioada următoare începerea construcţiei conductei interconector de gaze România şi RM. Acest interconector poate asigura o facilă furnizare a gazelor din România în Basarabia în situaţia în care şantajul direct al Kremlinului sau stoparea de către ucrainieni a tranzitului gazelor ar pune economia Republicii Moldova în dificultate.

Aşadar, continuarea identificării de surse alternative de producere / import gaze de către România şi urgentarea interconectării infrastructurii în primul rând de gaze şi energie electrică între România şi Republica Moldova reprezintă priorităţi pe care politicienii români de la Bucureşti şi Chişinău trebuie să le pună în practică.

Sursa: http://www.catalincornea.ro/2013/02/27/gazprom-ucraina-gazele-de-sist-si-noi/

Tolerance.ro: România investește 700 de mii de euro în 8 proiecte din Republica Moldova

Ministerul Afacerilor Externe de la București va acorda în acest an Republicii Moldova asistenţă pentru dezvoltare de aproximativ 700 de mii de euro.

Potrivit Ministerului român de Externe, vor fi finanţate opt proiecte în domeniul migraţiei; politicii non-discriminare; statisticii regională ca ajutor pentru dezvoltarea economică; afacerilor interne; creşterea capacităţii instituţionale şi dezvoltarea societăţii civile.

În total România va aloca 2 milioane de euro asistenţă pentru dezvoltare, printre beneficiari fiind state ca Egiptul, Tunisia, Libia, Irak, Palestina, Ucraina și Afganistan.

Sursa: http://tolerance.ro/portal/rule-of-law/romania-investete-700-de-mii-de-euro-in-8-proiecte-din-republica-moldova/

Frunze.ro: Solar Impulse traverseaza America

Solar Impulse, avionul experimental propulsat doar de un motor electric alimentat cu energie solara, este gata sa traverseze Statele Unite ale Americii de la est la vest. Avionul va pleca in 1 mai din San Francisco si, pana la New York, unde va ajunge la sfarsitul lunii iulie, va face 5 escale.

Putem zbura 24 de ore neintrerupt, cu 70 de kilometri pe ora, iar ca sa traversam SUA avem nevoie de cel putin 3 luni. In tot acest timp cei care vor sa urmareasca misiunea vor putea sa ia legatura cu noi si sa ne puna intrebari”, a spus Andre Borschberg, initiatoriul proiectului.

In 2010, avionul solar, care are o avengura a aripilor comparabila cu cea a unui Boeing 747, a efectuat un zbor fara escala, timp de 26 de ore, pentru a-si demonstra capacitatea de a acumula suficienta energie in timpul zilei pentru a-si continua zborul si in timpul noptii.

Un an mai tarziu, a efectuat primul zbor international intre Belgia si Franta si, in iunie 2012, primul periplu transcontinental intre Madrid, Spania, si Rabat, Maroc in 20 de ore.

Pentru 2015, pilotii Andre Borschberg si Bertrand Piccard planuiesc un tur al lumii la bordul unei versiuni imbunatatite a Solar Impulse.

Sursa: http://frunze.ro/portal/transport-verde/solar-impulse-traverseaza-america/

SarahInRomania: Romania's Katyn: The Fântâna Albă massacre - Easter Day, April 1st, 1941

April 1st 2013 marks 72 years since the Fantana Alba massacre in Northern Bucovina near the village of Fantana Alba, today in the Ukraine. Between 200 and 2,000 civilians were killed when their attempt to cross the border from the Soviet Union to Romania was met with open fire by Soviet border troops. Although according to some data no more than 48 civilians were killed, local witnesses assert a much higher toll of 2-3,000, claiming that survivors were tortured, killed, or buried in mass graves. Other survivors were allegedly taken away to be tortured and killed at the hands of the infamous NKVD. However many it was, one was too many. It was, in effect, Romania's Katyn.

'In June 1940, Romania was forced to withdraw from territory inhabited by some 3.76 million, submitting to an ultimatum given by the Soviet Union. The Romanian administration and military were evacuated, and the Red Army and NKVD quickly occupied the land. The rapid unfolding of events caught many families by surprise, especially those who had relatives on both sides of the new border. This lead to attempts to cross with or without official permission.

From the more remote areas of the Chernivtsi Oblast (the northern portion of acquired territories included in the USSR), 628 people from a myriad of ethnic and social groups crossed the border to find refuge in Romania - one Ukrainean scholar estimated the number of refugees flooding into Romania during the first year of Soviet administration to be at 7,000...

The Soviet authorities were not amused and reacted swiftly: First, border patrol efforts were intensified and then, lists were made of families with one or more 'deserters' who had fled to Romania, thus considered "traitors of the Motherland" and subject to labour camp deportation. On January 1, 1941, the lists made by the 97th Unit of the Soviet Border Guards noted 1,085 people. Tables for other localities featured 1,294 (December 7, 1940). At this point, even people merely suspected of intending to flee to Romania were included.

(Photo source) On 19th November 1940, 40 families (105 people) from Suceveni village with 20 guns between them tried to cross the frontier at Fântâna Albă. That night, a battle ensued with Soviet border guards in which 3 people were killed, 2 wounded and captured by the Soviets while the rest of the group (including 5 wounded) succeeded in getting to Rădăuţi on the other side of the border. The relatives of these 105 were all arrested and deported to Siberia.

On Easter Day, 1st April 1941, a peaceful but huge crowd of unarmed people from several villages carrying a white flag and religious symbols walked together as one towards the new Soviet-Romanian border. There were rumours circulating that the Soviets would now permit crossing into Romania. At the border, they were warned by Soviet troops to stop. The group apparently ignored the warning and the border guards opened fire....

The exact death toll remains a matter of controversy. Eyewitnesses estimate that around 200 people were killed directly by gunfire and many more wounded. Those who died outright seem to have been the luckier ones. Some of the surviving wounded were allegedly captured, tied to horses and dragged by their feet to previously dug common graves where they were killed, beaten with shovels or buried alive. Others were brought to the Hlyboka NKVD headquarters where they were tortured to death, while more were taken after torture to the city's Jewish cemetery and thrown alive into a common grave over which quicklime was poured.

(Photo source) An account of events is given by one of the few surviving eyewitnesses Gheorghe Mihailiuc in his book, "Dincolo de cuvintele rostite" (Beyond spoken words), published in 2004 by Vivacitas in Hlyboka. He describes what happened at Fântâna Albă as a "massacre", a "genocide", a "slaughter". He's not wrong there...

There is discussion as to whether or not the Soviet border guards warned the column of people to stop before opening fire. Some sources say that the Soviets summoned the column to halt, but that a flag-bearer at the front reassured the crowd that the guards were forbidden to open fire upon groups of over 20. So much for that. Seconds later, machine gun fire hit the group of unarmed civilians at full force.

During 1940-1941, between 12-13,000 Bucovinians (mostly, but not all ethnic Romanians) were deported to Siberia and the Gulag. As a result of emigration and killings, the Romanian population of the Chernivtsi region dropped by more than 75,000 between the Romanian 1930 census and the first Soviet census of 1959. It has been claimed that these persecutions were part of a programme of deliberate extermination, planned and executed by the Soviet regime.'

(Text: edited from Wikipedia)

I knew nothing of this terrible page in Romania's history. For more on the Fantana Alba massacre if you can bear it, please see Ziaristi Online, Basarabia-Bucovina Info, ...fantana, Nasul.tv (text and video), roncea.ro, Magazin Cultural Stiintific and Timpul MD.

See also this in Cotidianul (April 2010) and a letter to the press both by Roxana Dascalu (Reuters).

Why Romanian officials have NEVER acknowledged nor condemned the massacre (Tismaneanu refused to commemorate it, too, but I gues one shouldn't be surprised) at Fantana Alba and thus, journalists also remain pretty schtum on the subject (you will see that most of the hyperlinks above are blogs and sites rather than Romanian press) is a mystery to me. Perhaps it is due to pure (and shameful) ignorance? Perhaps they do not know, thanks to so-called 'historians' let loose in classrooms during the communist era such as THIS scumbag, who falsified fact and grossly deformed truth for personal profit. Or perhaps they simply do not want to cheese off the Russians. Hmm... when one imagines the horror back then on the Easter Day of 1941, the agony, the terror, the brutality, the killings, I'd say that upsetting the Russians would be a small price to pay for memory and homage to one's own dead. Wouldn't you?

Lest we forget...

Source: Sarah in Romania blog http://sarahinromania.canalblog.com/archives/2013/04/01/26795504.html

TimocPress.info: Redacţia de limba română a Radio Ucraina Internaţional la un pas de a fi lichidată

O veste şocantă venită de la colegii de presă românească din Ucraina a străbătut ca un fior de gheaţă, ieri, la lucrările Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, desfăşurat la Donji Milanovac – Serbia, întreaga media. Carolina Jitaru – redactor ştiri în cadrul redacţiei Emisiuni în limba română a postului Radio Ucraina Internaţional, care trebuie să îşi susţină lucrarea cu care s-a înscris la forum, a anunţat faptul că în curând postul de radio în limba română ar putea fi desfiinţat. Cu lacrimi în ochi, colega noastră a cerut sprijinul mass-media din România şi din Europa pentru ca aceasta să facă demersuri şi memorii în sprijinul menţinerii redacţiei de limba română la care lucrează. Momentul a fost unul emoţionant şi uluitor totodată, mai ales că a reuşit să creeze o emoţie atât de puternică în sală, încât ceilalţi autori de teme aflate pe agenda forumului aproape că au fost tentaţi să minimalizeze subiectele de dezbatere.

Concret, Compania Naţională de Radiodifuziune a Ucrainei, în cadrul procesului de optimizare a a activităţii şi de reducere a cheltuielilor a înaintat Comitetului de Stat pentru Televiziune şi Radiodifuziune al Ucrainei propunerea de desfiinţare a Redacţiei Emisiuni în Limba Română a postului Radio Ucraina Internaţional. „Am primit această informaţie pe data de 1 aprile 2013, iar pe 2 aprilie aveam să aflu că nu fusese vorba de o păcăleală”, a precizat redactorul şef al Secţiei de limba română – Vitalie Zîgrea. „Din momentul în care se va lua decizia, dacă se va lua, în câteva luni ar trebui să fie lichidată redacţia de limba română. Aici lucrează în prezent un număr de 12 angajaţi, în special tineri entuziaşti care pun pasiune în difuzarea de emisiuni pentru românii ucrainieni. Ar fi nedrept să păţim aşa ceva, mai ales că anul acesta se împlinesc 45 de ani de când Redacţia de Limba Română de la Radio Ucraina Internaţional a emis în eter pentru prima oară”, mai spune Zîgrea.

Conducerea redacţiei româneşti a adresat deja un memoriu către Preşedintele Ucrainei – Viktor Ianukovici, către premierul Ucrainei şi împuternicitul Radei Supreme a Ucrainei pentru drepturile omului. Memoriul a fost semnat de 20 de ONG-uri româneşti şi ucrainiene şi redacţii ale publicaţiilor de limba română din Ucraina. Colegii noştri speră din tot sufletul că decizia capitală nu va fi luată până la urmă şi că responsabilii cu activitatea de radio şi televiziune din Ucraina vor da dovadă de înţelepciune în concordanţă cu angajamentele Ucrainei faţă de România, dar şi de forurile europene.

Redacţia de Limba Română a Radio Ucraina Internaţional a luat fiinţă la data de 1 iunie 1968, în prezent emite timp de patru ore şi 25 de minute zilnic, prin satelit, internet şi unde medii şi este ascultată peste tot în lume.

„Este un atac voalat la adresa presei de limba română din Ucraina şi o încercare de destabilizare a acesteia, pentru că mă îndoiesc că e vorba de o economie considerabilă care s-ar putea face prin lichidarea acestei redacţii. Din câte ştiu eu, în România, de exemplu, la televiziunea naţională s-au disponibilizat aproape o mie de oameni, dar niciunul din partea minorităţilor care în România sunt bine protejate de stat”, a declarat Vasile Tărîţeanu, fost colaboraror al redacţiei de limba română a Radio Ucraina Internaţional, membru al uniunii scriitorilor din Ucraina, din Moldova şi din România, dar şi preşedintele Senatului Uniunii Interregionale a Comunităţilor Româneşti din Ucraina.

Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români va adopta un document de sprijin în aceste zile faţă de situaţia colegilor din Ucraina, după cum a precizat Romeo Couţi – preşedintele FIJR.

Sursa: http://www.timocpress.info/index.php/ro/agentia-de-presa/societate/1008-redactia-de-limba-romana-a-radio-ucraina-international-la-un-pericol