
Hai să întregim moşia...
Frate Smirnă şi tămâie,
Rămâneţi-ar să-ţi rămâie
Şi de cap şi de călcâie,
Că te-ntinzi precum o râie.
Vezi, românii cum mă sapă,
Suntem un pământ şi-o apă;
Hai să întregim moşia…
Şi s-o radem în Rossia!
Bugeacul este Basarabia istorică, o regiune de stepă a fostului voevodat al Moldovei, azi situată la sud de Republica Moldova, între hotarul acestui stat, Dunăre și Marea Neagră.
Timpul.md, JOI, 22 NOIEMBRIE 2007, NR.757
Ieşirea dintr-o provincie rusească fără perspective
"Sfatul Ţării a luat decizii istorice..."
Acum 90 de ani, a fost fondat primul Parlament al Basarabiei
Ieri, la Chişinău, istoricii au marcat împlinirea a 90 de ani de la constituirea Sfatului Ţării - primul Parlament al Basarabiei. În activitatea sa, acest organ legislativ a adoptat hotărâri importante pentru realizarea idealului naţional dintotdeauna al românilor basarabeni - unirea Basarabiei cu România.
Irina Codrean
Un grup de istorici şi studenţi ai Facultăţii de Istorie au depus flori la mormintele deputaţilor Sfatului Ţării - Anton Crihan şi Nicolae Alexandri, dar şi la ale liderilor Mişcării de eliberare şi renaştere naţională - Nicolae Costin, Ion Vatamanu, Gheorghe Ghimpu, Vasile Cijevschi şi Vasile Ţanţu.
Apoi, participanţii la manifestare au ţinut un moment de reculegere la Palatul Sfatului Ţării, actualul sediu al Academiei de Arte, în memoria celor care, în 1917, au fondat primul Parlament al Basarabiei.
�Odată cu constituirea organului legislativ a avut loc schimbarea la faţă a Basarabiei. Dintr-o provincie rusească, în care nimeni nu vedea nicio perspectivă de evoluţie naţională, a devenit, către sfârşitul anului 1917, o parte semnificativă a României Mari�, a declarat istoricul Ion Negrei.
La rândul lui, Gheorghe Paladi, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Moldova, a remarcat importanţa Sfatului Ţării pentru realizarea idealului naţional dintotdeauna al românilor basarabeni - unirea Basarabiei cu Patria-mamă.
�În 1917 s-a format, de fapt, statul Republica Moldovenească. Ea avea un organ legislativ, unul executiv şi puterea judecătorească. Aceste instituţii ale statului erau în drept să decidă soarta de mai departe a Basarabiei, mă refer la Marea Unire cu România de la 27 martie 1918. Sfatul Ţării a adoptat decizii importante şi a dezbătut proiecte de legi care vizau soluţionarea problemelor agrare, stoparea anarhiei şi a dezmăţului provocat de armata rusă, în urma bolşevizării. Totodată, în ziua când s-a deschis acest organ legislativ, s-a cântat pentru prima dată Imnul �Deşteaptă-te române!�. Prin acţiunile de astăzi vrem să remarcăm încă o dată importanţa Sfatului Ţării, chiar dacă activitatea acestuia este pusă la îndoială de către istoricii obedienţi guvernării�, a mai spus Gheorghe Paladi.
Acţiunea s-a încheiat cu desfăşurarea unui simpozion, la care istorici consacraţi au prezentat mai multe comunicări despre rolul şi activitatea Sfatului Ţării.
Verdictul Academiei Române:
Formula de �limbă moldovenească� este aberantă
Academia Română, ca şi întreaga opinie publică din România, a luat cunoştinţă cu surpriză de scoaterea din uitare a unor afirmaţii aberante, care pun sub semnul îndoielii unitatea limbii române în România şi în RM, se spune într-o declaraţie emisă de către Academia Română.
�Ţinem să reamintim acelor persoane care afirmă din nou că există o limbă moldovenească, diferită de limba română, că acest concept sfidează adevărul ştiinţific. Împotriva lui s-au ridicat numeroşi romanişti de prestigiu din toată lumea�, se arată în demersul Academiei. Potrivit declaraţiei, �acum o jumătate de secol, doi renumiţi profesori ai Universităţii din Moscova, romanistul R. A. Budagov şi slavistul S. B. Bernstein au trimis revistei �Voprosi jazikoznanija� (Probleme de lingvistică) articolul cu privire la unitatea de limbă româno-moldovenească, publicat abia în 1988 în revista �Nistru�. Cei doi savanţi arătau în mod clar că s-au irosit în zadar multe forţe şi mult timp pentru a demonstra teza eronată cum că moldovenii şi românii vorbesc limbi romanice înrudite, dar diferite�. În RM, Consiliul Uniunii Scriitorilor, în acord cu poziţia Academiei de Ştiinţe, declara în septembrie 1994: �Folosirea glotonimului �limba moldovenească� creează o confuzie periculoasă în faţa lumii civilizate şi ne face de ruşine în faţa copiilor noştri şi a generaţiilor care vor veni�. Academia Română îndeamnă forurile politice din România şi din RM să asculte glasul raţiunii, să apere cu fermitate adevărul ştiinţific şi dreptul românilor de pretutindeni de a avea o limbă unică, în conceptul limbilor europene şi al lumii civilizate.
(După Deca-press)
http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=660&idRubric=6812&idArticle=15946