vineri, 23 noiembrie 2007
satiric.timpul.md: Hai să întregim moşia...
Hai să întregim moşia...
Frate Smirnă şi tămâie,
Rămâneţi-ar să-ţi rămâie
Şi de cap şi de călcâie,
Că te-ntinzi precum o râie.
Vezi, românii cum mă sapă,
Suntem un pământ şi-o apă;
Hai să întregim moşia…
Şi s-o radem în Rossia!
joi, 22 noiembrie 2007
Timpul.md: Ieşirea dintr-o provincie rusească fără perspective - "Sfatul Ţării a luat decizii istorice..."
Timpul.md, JOI, 22 NOIEMBRIE 2007, NR.757
Ieşirea dintr-o provincie rusească fără perspective
"Sfatul Ţării a luat decizii istorice..."
Acum 90 de ani, a fost fondat primul Parlament al Basarabiei
Ieri, la Chişinău, istoricii au marcat împlinirea a 90 de ani de la constituirea Sfatului Ţării - primul Parlament al Basarabiei. În activitatea sa, acest organ legislativ a adoptat hotărâri importante pentru realizarea idealului naţional dintotdeauna al românilor basarabeni - unirea Basarabiei cu România.
Irina Codrean
Un grup de istorici şi studenţi ai Facultăţii de Istorie au depus flori la mormintele deputaţilor Sfatului Ţării - Anton Crihan şi Nicolae Alexandri, dar şi la ale liderilor Mişcării de eliberare şi renaştere naţională - Nicolae Costin, Ion Vatamanu, Gheorghe Ghimpu, Vasile Cijevschi şi Vasile Ţanţu.
Apoi, participanţii la manifestare au ţinut un moment de reculegere la Palatul Sfatului Ţării, actualul sediu al Academiei de Arte, în memoria celor care, în 1917, au fondat primul Parlament al Basarabiei.
�Odată cu constituirea organului legislativ a avut loc schimbarea la faţă a Basarabiei. Dintr-o provincie rusească, în care nimeni nu vedea nicio perspectivă de evoluţie naţională, a devenit, către sfârşitul anului 1917, o parte semnificativă a României Mari�, a declarat istoricul Ion Negrei.
La rândul lui, Gheorghe Paladi, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Moldova, a remarcat importanţa Sfatului Ţării pentru realizarea idealului naţional dintotdeauna al românilor basarabeni - unirea Basarabiei cu Patria-mamă.
�În 1917 s-a format, de fapt, statul Republica Moldovenească. Ea avea un organ legislativ, unul executiv şi puterea judecătorească. Aceste instituţii ale statului erau în drept să decidă soarta de mai departe a Basarabiei, mă refer la Marea Unire cu România de la 27 martie 1918. Sfatul Ţării a adoptat decizii importante şi a dezbătut proiecte de legi care vizau soluţionarea problemelor agrare, stoparea anarhiei şi a dezmăţului provocat de armata rusă, în urma bolşevizării. Totodată, în ziua când s-a deschis acest organ legislativ, s-a cântat pentru prima dată Imnul �Deşteaptă-te române!�. Prin acţiunile de astăzi vrem să remarcăm încă o dată importanţa Sfatului Ţării, chiar dacă activitatea acestuia este pusă la îndoială de către istoricii obedienţi guvernării�, a mai spus Gheorghe Paladi.
Acţiunea s-a încheiat cu desfăşurarea unui simpozion, la care istorici consacraţi au prezentat mai multe comunicări despre rolul şi activitatea Sfatului Ţării.
Timpul.md: Verdictul Academiei Române: Formula de "limbă moldovenească" este aberantă
Verdictul Academiei Române:
Formula de �limbă moldovenească� este aberantă
Academia Română, ca şi întreaga opinie publică din România, a luat cunoştinţă cu surpriză de scoaterea din uitare a unor afirmaţii aberante, care pun sub semnul îndoielii unitatea limbii române în România şi în RM, se spune într-o declaraţie emisă de către Academia Română.
�Ţinem să reamintim acelor persoane care afirmă din nou că există o limbă moldovenească, diferită de limba română, că acest concept sfidează adevărul ştiinţific. Împotriva lui s-au ridicat numeroşi romanişti de prestigiu din toată lumea�, se arată în demersul Academiei. Potrivit declaraţiei, �acum o jumătate de secol, doi renumiţi profesori ai Universităţii din Moscova, romanistul R. A. Budagov şi slavistul S. B. Bernstein au trimis revistei �Voprosi jazikoznanija� (Probleme de lingvistică) articolul cu privire la unitatea de limbă româno-moldovenească, publicat abia în 1988 în revista �Nistru�. Cei doi savanţi arătau în mod clar că s-au irosit în zadar multe forţe şi mult timp pentru a demonstra teza eronată cum că moldovenii şi românii vorbesc limbi romanice înrudite, dar diferite�. În RM, Consiliul Uniunii Scriitorilor, în acord cu poziţia Academiei de Ştiinţe, declara în septembrie 1994: �Folosirea glotonimului �limba moldovenească� creează o confuzie periculoasă în faţa lumii civilizate şi ne face de ruşine în faţa copiilor noştri şi a generaţiilor care vor veni�. Academia Română îndeamnă forurile politice din România şi din RM să asculte glasul raţiunii, să apere cu fermitate adevărul ştiinţific şi dreptul românilor de pretutindeni de a avea o limbă unică, în conceptul limbilor europene şi al lumii civilizate.
(După Deca-press)
http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=660&idRubric=6812&idArticle=15946
Timpul.md: Scrisoarea cititorului nostru: Despre ambasade şi limbi
Ştiind cu câtă osârdie guvernanţii comunişti, inclusiv ministrul de Externe, Andrei Stratan, susţin existenţa �limbii moldoveneşti�, mi-am pus întrebarea: �De ce la intrarea în sediul Ambasadei RM la Bucureşti nu este făcută o inscripţie şi în �limba moldovenească�, care să fie tradusă din limba română în baza dicţionarului moldovenesc-român al lui Vasile Stati, ca să se vadă diferenţa dintre limbi�?
Le sugerez celor cu pâinea şi cuţitul s-o facă şi pe aceasta. Ori să instaleze două tăbliţe - una în limba română, iar a doua în �moldovenească�, apărându-şi astfel opinia eronată despre existenţa celor două limbi. Şi încă ceva. Am trecut şi pe lângă Ambasada Federaţiei Ruse din capitala României. Am rămas uimit că sediul acestei ambasade este mult mai mic decât cel al Ambasadei Rusiei la Chişinău. Vrând-nevrând, mi-am pus întrebarea: �De ce în ţara cu o populaţie de 23 mln. de locuitori, ruşii au o ambasadă mai mică decât cea din R. Moldova, a cărei populaţie este de aproximativ patru milioane de locuitori�? Oare chiar această palmă de pământ - Republica Moldova - înseamnă mai mult pentru Federaţia Rusă decât cel de-al şaptelea stat european după numărul populaţiei? Sau la mijloc este altceva?
Vladimir Căpătici,
or. Chişinău
http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=660&idRubric=6811&idArticle=15947
miercuri, 21 noiembrie 2007
Timpul.md: TVR e dată afară din Moldova
La două luni şi jumătate de la redistribuirea reţelei a doua de stat,
TVR e dată afară din Moldova
Deşi a promis, canalul �2PLUS� n-a reuşit să ajungă la o înţelegere cu SRTv
De săptămâna viitoare, satele din R. Moldova vor rămâne fără TVR 1. Pe reţeaua a II-a de stat, pe care este retransmis postul public românesc de televiziune, va fi difuzat postul TV �Antena Internaţional�. Decizia a fost luată ieri de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA).
Angelina Olaru
Amintim că, la 9 septembrie 2007, CCA a acordat reţeaua a II-a de stat firmei �TLF M International�, care se angaja să retransmită TVR 1 şi, totodată, să producă 30% programe proprii. Însă canalul �2PLUS�, creat de firma în cauză, nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu Societatea Română de Televiziune (SRTv) privind retransmisia TVR 1 pe teritoriul RM. Ba mai mult, SRTv a atacat decizia CCA, solicitând anularea licitaţiei din 9 septembrie, precum şi recuperarea daunelor materiale şi morale de 500.000 euro pentru că i s-a retras ilegal licenţa, valabilă până în 2011.
Şedinţa de ieri a CCA a debutat cu un incident, trei dintre membri Consiliului - Ludmila Vasilache, Vlad Ţurcanu şi Ruslan Pleşca - părăsind sala în semn de protest. �Gheorghe Gorincioi, preşedintele CCA, are manifestări dictatoriale şi nu respectă procedurile legale. Ordinea de zi nu a fost coordonată cu 72 de ore înainte de întrunirea noastră�, ne-a declarat Ţurcanu. În lipsa celor trei, CCA a aprobat, cu majoritate de voturi, retransmisia �Antena Internaţional� pe reţeaua a II-a de stat. A votat şi Valeriu Frumusachi, care în septembrie îşi motiva opţiunea �pro-2PLUS� tocmai în ideea că, astfel, TVR 1 va fi menţinută pe teritoriul RM.
�Conflictul cu SRTv a luat dimensiuni urâte. Dl Alexandru Sassu, directorul SRTv, a avut o atitudine ostilă vizavi de noi, refuzând să poarte discuţii�, şi-a explicat Răzvan Paveliu, directorul postului �2PLUS�, incapacitatea de a ajunge la un consens cu SRTv şi, implicit, cererea de a i se permite să difuzeze �Antena Internaţional�. �EU TV� a preluat �TVR Internaţional� şi telespectatorii nu vor avea de suferit�, a adăugat el. �Soluţia� lui Paveliu - preluarea �TVR Internaţional� de către �EU TV� - a fost susţinută de CCA. Aceasta în pofida faptului că, deşi e difuzat de operatorii de cablu din republică, iar prin satelit poate fi vizionat în ţări ca Italia sau Portugalia, �EU TV� e departe de a ajunge în toate satele R. Moldova. Adică, acolo unde ajungea TVR, prin reţeaua a II-a de stat, cu o acoperire de 98%.
marți, 20 noiembrie 2007
Directorul Muzeului de Istorie a Moldovei, facut tradator de premierul Tarlev pentru pro-romanism
http://www.rgnpress.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=26324&Itemid=1
Jurnal.md: Alb şi negru: Umilirea României
Un fapt de necrezut: autorităţile separatiste de la Tiraspol îl acuză de complicitate cu Chişinăul pe Iuri Zubakov, adjunctul secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei. După ultima întâlnire a lui Zubakov cu preşedintele Voronin, consideră ele, au apărut două „dificultăţi” suplimentare pentru separatişti: a fost pusă sub semnul întrebării posibilitatea deschiderii în Transnistria a secţiilor de votare pentru alegerile parlamentare din Rusia, Ministerul de Externe al RM transmiţându-i ambasadorului Rusiei la Chişinău că autorităţile RM vor considera un asemenea act drept imixtiune în afacerile interne ale RM; Guvernul RM a anunţat că va interzice, cu începere de la 1 ianuarie 2008, ieşirea în afara hotarelor RM a maşinilor cu numere de înmatriculare transnistrene şi că, treptat, aceste numere vor fi scoase din uz. În opinia unui funcţionar rus, din aparatul preşedintelui rus, această declaraţie a Tiraspolului ar putea veni „din insatisfacţia faţă de cerinţele pe care Rusia le înaintează autorităţilor transnistrene, şi din dorinţa de a găsi contradicţii între departamentele ruse, şi dintr-o oarecare nerăbdare în legătură cu formulele de reglementare a conflictului transnistrean, şi chiar din gelozia faţă de vizitele lui Zubakov la Chişinău, care nu sunt deloc secrete pentru specialiştii competenţi...” (http://www.regnum.ru/news/913837.html)
Ceea ce se desprinde din acest comentariu e că Moscova poartă cu Chişinăul nişte negocieri, cu care Tiraspolul nu este la curent, şi că anumite condiţii puse de Kremlin Tiraspolului nu sunt pe placul autorităţilor separatiste. După ce a fost posibilă retragerea bazelor militare ruse din Georgia, cât de mult ar putea insista Moscova să rămână în RM? Pentru ea pare mai convenabil să accepte „oferta” demilitarizării „întregii” RM şi a neutralităţii ei „veşnice”, cerând în schimb un statut cât mai larg pentru Transnistria în cadrul RM, aşa încât să-i anihileze elanul prooccidental şi să o ţină mereu aproape, „pentru vremuri mai bune”. Kalman Mizsei, reprezentantul permanent al Uniunii Europene pentru R. Moldova, a confirmat, recent, faptul că între Rusia şi Occident nu au mai rămas divergenţe serioase privind rezolvarea conflictului. „Eu am impresia că abordările noastre nu diferă fundamental de cele ale Federaţiei Ruse, aşa că nu vom lungi procesul de rezolvare a conflictului transnistrean", a spus Mizsei, subliniind că unul dintre principiile UE este „menţinerea statutului de neutralitate al R. Moldova, astfel încât nici pe teritoriul R. Moldova, nici pe cel al Transnistriei să nu fie baze militare străine”. (http://azi.md/news?ID=46941)
Totuşi, Rusia doreşte nu pur şi simplu o soluţie, ci o soluţie care să-i ofere satisfacţie. În timp ce politicienii români se dedică, cu plăcere sadică, luptelor interne, Rusia, pregăteşte, pe la spatele României, surpriza restabiliri fostului hotar URSS pe Prut şi a recunoaşterii internaţionale a „limbii moldoveneşti”, pentru a-şi legitima astfel dominaţia simbolică în RM „reîntregită”. Prin intermediul Chişinăului şi al Bruxelles-ului, Moscova presează Bucureştiul să semneze un tratat politic şi de frontieră cu RM, în care să se facă trimitere la tratatul de la Paris, din 1947, prin care se fixa graniţa dintre URSS şi România, în corespundere cu ultimatumul lui Stalin din 1940. Mai mult, tratatul politic şi acordul privind frontiera dintre România şi RM trebuie să fie redactat în „limbile română şi moldovenească”. Şi războiul „episcopatelor” declanşat brusc de Patriarhia Moscovei denotă aceeaşi strategie de restabilire a dominaţiei spirituale pe teritoriul fostei URSS. Reacţia întârziată a Mitropoliei Moldovei demonstrează că iniţiativa protestului nu s-a născut la Chişinău, ci la Moscova.
Insistenţa cu care se încearcă o reactivare a simbolurilor sovietice – frontiera cu sârma ghimpată pe Prut, „limba moldovenească” - trădează o miză mare. Din păcate, Partidul Liberal care se află la guvernare în România, nu pune preţ pe simboluri, dovedindu-se a fi şi unul din cele mai puţin rezistente la presiunile din afară. Există promisiunea ministrului român de Externe Andrei Cioroianu că România va semna tratatul cerut de Chişinău până la finele acestui an. Iar după anul nou, spun mediatorii, se va reveni la masa tratativelor. Separatiştii de la Tiraspol şi-au anunţat deja disponibilitatea de a „negocia”, împăcându-se, după cum se vede, cu ceea ce numesc ei „blocadă economică”, presimţind, probabil, că i-ar putea aştepta zile şi mai grele.
Timpul.md: Opoziţia din Chişinău şi europarlamentarii români
Acum trei săptămâni, un fost viceministru de Externe al Germaniei lansa la Chişinău câteva idei în vederea apropierii mai rapide a R. Moldova de Uniunea Europeană, idei care - ieşite din gura unui fost oficial german de acest rang - mi-au părut cel puţin îndrăzneţe. Între altele, dl Christoph Zöpel, care actualmente e preşedinte al Comitetului pentru probleme economice, coeziune socială şi mediul înconjurător din cadrul Internaţionalei Socialiste, declara că R. Moldova trebuie să beneficieze de dreptul de reprezentare cu statut de observator în Parlamentul European. Sau altfel spus, să avem şi noi europarlamentarii noştri la Bruxelles. Chiar dacă n-ar avea dreptul să propună, să dezbată şi să voteze acte legislative comunitare, europarlamentarii moldoveni ar putea nu doar să urmărească pasiv din fotolii ce se întâmplă, ci şi să facă lobby, în sensul bun al cuvântului, pentru R. Moldova. Desigur, cu condiţia că eventualii europarlamentari moldoveni ar fi oamenii potriviţi la locul potrivit, şi nu nişte activişti de partid trimişi �la kurort� în capitala europeană.
Unii ar putea reproşa: �Să fim serioşi, Moldova în PE? Imposibil!�. Eu cred însă că un fost ministru german de Externe nu vorbeşte din pod şi n-ar fi declarat ceea ce a declarat dacă n-ar fi fost convins că da, e posibil. Doar că nu trebuie să aştepţi că poate va veni preşedintele PE la Chişinău cu o pereche de colaci rumeni, europeni, şi va zice: �Măi moldovenilor, iaca, vă oferim 5-7-10� locuri de eurodeputat. Chiar vă rog să nu ne refuzaţi!�.
Până să ajungem să ne promovăm singuri interesele în PE e cale lungă. Or, nici puterea, nici opoziţia nu a pomenit măcar vreodată despre intenţia de a solicita UE reprezentare cu statut de observator în forul legislativ comunitar. E vorba de teama de a obţine un răspuns negativ sau, pur şi simplu, nimănui nu i-a venit în cap aşa ceva?
Dacă să avem europarlamentarii noştri e mai dificil, apoi de ce nu încercăm măcar să promovăm interesele R. Moldova prin intermediul europarlamentarilor români? În cazul guvernării e clar de ce - ar fi mai prejos de �demnitatea� ei � comunistă să apeleze la ceva ce-i românesc. Dar armata de partide din tabăra opoziţiei, unul mai pro-european şi mai pro-românesc decât altul, de ce nu abordează acest subiect, de ce nu leagă colaborări în această direcţie cu colegii de peste Prut?
Duminică, 25 noiembrie, România îşi va alege cei 35 de deputaţi în Parlamentul European. E o forţă importantă, pe care ar putea conta R. Moldova, dacă ar vrea. Doar că iarăşi am să repet - nu vor veni partidele din România să se închine celor din Moldova: �Da�, poate, vreţi să zicem, să facem ceva acolo, la Bruxelles, şi pentru voi? Cam ce aţi pofti?�.
Opoziţia de la Chişinău e încă dezbinată, e în căutarea unor idei comune.
Oare promovarea intereselor R. Moldova în Parlamentul European prin intermediul grupului de europarlamentari din partea României� nu ar fi o idee capabilă să reunească şi să consolideze opoziţia din R. Moldova?
http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=658&idRubric=6792&idArticle=15920
Timpul.md: 90 de ani de la constituirea Sfatului Ţării
Asociaţia Istoricilor din Moldova (AIM) şi redacţiile revistelor �Cugetul� şi �Destin românesc� consideră oportună comemorarea evenimentelor social-politice care s-au produs în Basarabia acum 90 de ani.
Ion Surdu
Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele AIM, Gheorghe Paladi, a declarat că în perioada noiembrie-decembrie 2007 sunt planificate o serie de manifestări culturale şi ştiinţifice pentru a marca aceste aniversări. Mâine, 21 noiembrie, când se împlinesc 90 de ani de la constituirea Sfatului Ţării, AIM va organiza primul simpozion ştiinţific - �Schimbarea la faţă a Basarabiei în 1917. Constituirea Sfatului Ţării�. Paladi a afirmat că în cadrul acestor manifestări �vom pune la dispoziţia publicului larg noi documente şi informaţii privind evoluţia evenimentelor din 1917-1918. Vom încerca astfel să acoperim golul care s-a creat în şcoli după introducerea, prin dictat, a istoriei integrate�.
Totodată, Ion Negrei, vicepreşedintele AIM, a menţionat că �toate aceste acţiuni se înscriu în programul general de promovare a adevărului ştiinţific despre limba, istoria şi cultura populaţiei autohtone�. Potrivit lui Negrei, forţe politice de la Chişinău �fac speculaţii pe seama identităţii etnice a populaţiei majoritare din R. Moldova şi denaturează semnificaţia actului Unirii din 1918�. La rândul său, Alexandru Moşanu, membru AIM şi primul preşedinte al parlamentului R. Moldova, s-a arătat revoltat de faptul că, prin introducerea �Istoriei integrate�, are loc nu numai ideologizarea, dar şi politrucizarea. �E o sfidare a bunului-simţ, a normelor elementare din partea celui care se consideră cercetător. Oameni fără studii, fără pregătire, se bagă în istorie şi o fac pentru a minţi�, a completat Moşanu.
http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=658&idRubric=6794&idArticle=15922
luni, 19 noiembrie 2007
PARTIDUL LIBERAL: Declaratie
PARTIDUL LIBERAL
DECLARAŢIE
referitor la proiectul de Lege nr. 1826 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative care prevede că persoanele ce deţin cetăţenie dublă nu vor putea ocupa anumite funcţii de răspundere în stat
Partidul Liberal iţi exprima profunda ingrijorare in legătura cu serioasele derapaje antidemocratice la care se dedă actuala guvernare de la Chişinău, adoptând in prima lectura proiectul de Lege nr. 1826 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative care prevede că persoanele ce deţin cetăţenie dublă nu vor putea ocupa anumite funcţii de răspundere în stat. Legea va fi una discriminatorie pentru zeci de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova care legal deţin cetăţenie dublă.
Excluderea din Constituţia Republicii Moldova şi ulterior din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.l024-XIV din 2 iunie 2000 a interdicţiei privind deţinerea de către cetăţenii Republicii Moldova a cetăţeniei altor state a constituit un pas important în respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel mai mult de 100.000 de persoane au recăpătat cetăţenia română, alte zeci de mii de persoane deţin cetăţenia Bulgariei, Poloniei, Federaţiei Ruse, Ucrainei.
Conform acestui proiect de lege un şir important de funcţii in statul Republica Moldova vor putea fi ocupate doar de peresoane ce deţin exclusiv cetăţenia Republicii Moldova şi au domiciliul în ţară: membri ai Guvernului, angajaţi ai Ministerului de Interne, membri ai Curţii de Conturi, membri ai Curţii Constituţionale, judecători, membri ai Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale, avocaţi parlamentari, membri ai Comisiei Electorale Centrale, deputaţi în Parlament, personalul Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, membri ai Comisiei Nţionale a Valorilor Mobiliare, angajaţi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate, colaboratori vamali, Preşedintele Republicii Moldova, membri ai sreviciului diplomatic, angajaţi ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, notari, procurori, Curieri Speciali.
Faptul că cetăţenii noştri râvnesc sa obţină cetăţeniile altor state, in special ale celor care au aderat la Uniunea Europena, demonstrează faptul că actuala guvernare comunistă nu este capabilă să le asigure propriior cetăţeni locuri de muncă şi salarii decente, siguranţa zilei de mâine şi pespectiva unui viitor european.
Partidul Liberal consideră simptomatic faptul că guvernanţii comunişti falsifică şi distorsionează valorile şi spiritul democraţiei europene. Intr-un interviu acordat postului de radio BBC, premierul Vasile Tarlev declara că proiectul de lege "este o cerinţă şi a Uniunii Europene".
De fapt lucrurile stau altfel, pentru că, la ora actuală, în Europa există tendinţa de a se renunţa la stipulările din legislaţie unde se interzice dubla cetăţenie pentru funcţionarii administrativi sau oamenii implicaţi în politică. Nici nu poţi invoca legea comună europeană aici, pentru că în diferite ţări membre ale Uniunii Europene există diferite legislaţii. Dar spiritul european astăzi, este cel după care dubla cetăţenie începe să fie acceptată din ce în ce mai mult în funcţii administrative.
Acordurile europene şi internaţionale privind drepturile omului, spun clar ca este inacceptabil ca o persoană sa primească cetăţenie, dar să nu aibă asigurate toate drepturile depline ale celorlalţi cetăţeni din ţara respectivă. Cu alte cuvinte se poate acorda doar cetăţenie cu drepturi depline sau nimic. Or, guvernarea comunistă propune cetăţenilor Republicii Moldova, varianta instituţiei cetăţeniei cu conţinut limitat.
Este adevărat că în unele ţări-membre ale Uniunii Europene există instituţia cetăţeniei cu conţinut limitat, dar în aceste ţări reglementările au fost elaborate incă inaintea infiinţării Uniunii Europene si inaintea apariţiei Convenţiei din 1997 a Consiliului Europei privind cetăţenia unde articolul 17 prevede : « Resortisanţii unui stat parte care posedă o altă cetăţenie trebuie să aibă, pe teritoriul acestui stat parte unde domiciliază, aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi ceilalţi resortisanţi ai acestui stat parte”.
Viitoarea lege care se aşteaptă a fi votată pâna la 1 ianuarie 2008, încalcă grav mai multe articole din Constituţia Repăublicii Moldova (articolele 16, 38, 39, 41, 43).
Articolul 16 (2): « Toti cetatenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii si a autorităţilor publice, fara deosebire de rasa, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine sociala ».
Articolul 38 (3) : « Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii ».
Articolul 39 (2) : « Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publica ».
Deasemenea sunt incălcate drepturile consfinţite prin Declaraţia Universală a Drepturilor Omului ( articolele 7, 21, 23, 29 ).
Articolul 21:
1. Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi.
2. Orice persoană are dreptul de acces egal la funcţiile publice din ţara sa.
Partidul Liberal consideră că acţiunile antidemocratice pe care Partidul Comuniştilor vor să le legifereze prin votul majoritar pe care îl deţine în Parlament, constituie dovada faptului că PCRM se pregăteşte de alegerile parlamentare din 2009. Alegerile locale din mai-iunie au demonstart că Partidul Comuniştilor pierde masiv din încrederea populaţiei, ceea ce îi face să grăbească legiferarea unor obstacole pentru funcţionarii administrativi sau oamenii implicaţi în politică.
Reieşind din cele expuse mai sus, Partidul Liberal cere:
- Neadoptarea Legii nr. 1826 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative care prevede că persoanele ce deţin cetăţenie dublă nu vor putea ocupa anumite funcţii de răspundere în stat;
Partidul Liberal se adresează Ambasadelor statelor membre ale Uniunii Europene acreditate la Chişinău, Ambasadei SUA, Consiliului Europei, Parlamentului UE si Comisiei Europene să ia atidune faţă de esenţa acestui proiect de lege pentru a nu admite subminarea valorilor democratice si aspiraţiilor proeuropene ale cetăţenilor Republicii Moldova.
Chişinău, 7 noiembrie 2007
http://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=12&id=171
1 decembrie
Hora Unirii
Nicolae Furdui Iancu - 1.Noi suntem romani!
Ziua Naţională a României
info de la Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Na%C5%A3ional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei
Întâi Decembrie este Ziua Naţională a României, potrivit Constituţiei din 2003, articolul 12, alineatul 2. Această zi a fost adoptată anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, fiind o sărbătoare publică a României.
Semnificaţii istorice
La 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş).
Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (9 aprilie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma primului război mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa.
Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională, proclama:
1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.
Legea Unirii a fost ratificată prin Decretul-Lege No. 3631 din 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand I şi votată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decembrie 1919, în unanimitate.