Ce stiu in tara moldovenii despre Ziua Limbii

Monumentele româneşti, pradă uşoară pentru vandali

Jurnal.md: Ştefan cel Mare s-a legat cu diavolul

Ştefan cel Mare s-a legat cu diavolul de Hitler, ca să smulgă Basarabia de la URSS-ul lui Stalin. Nu se ştie de ce el nu se împăca cu acest URSS. Apoi s-a legat cu diavolul de Stalin, ca să-l bată pe Hitler, ca Basarabia să-i rămână iarăşi lui Stalin. Dar înainte de asta, arcaşii lui Ştefan ocupaseră Basarabia în 1918, fără permisiunea lui Kerenski. Colegul său de clasă, Lenin, îşi dăduse consimţământul teoretic şi oral, dar Stalin nu a fost de acord şi i-a pus lui Ştefan cel Mare ultimatum: ori îţi retragi arcaşii, ori îi calc cu tancurile. Şi Ştefan cel Mare s-a speriat pentru prima dată în viaţa lui istorică şi a zis: ostaşi, treceţi Prutul încoace la Ieşi, pe o habă de vreme, până prindem la puteri, căci cu nebunii nu te pui. După un an de zile, Ştefan cel Mare a venit în faţa arcaşilor şi a spus: ostaşi, treceţi Prutul încă o dată, fiindcă o venit vremea să luăm înapoi bucata de Moldovă pe care ruşii ne-au rupt-o în 1812, şi zic că este a lor. Zis şi făcut: arcaşii lui Ştefan trec Prutul, iar acolo îi aştepta Voronin cu mitraliera de la Maxima şi Tkaciukbenk cu manualul de istorie integrată. Voronin îi căsăpea pe arcaşi, iar Tkaciukbenk scria în manual despre faptele lui glorioase. Şi asta a durat până în 1991. Apoi, a venit perestroika, şi Voronin a fugit la Moscova, dar n-a stat mult acolo, căci moldovenilor li s-a făcut repede dor de dânsul. El s-a întors temeinic şi primul lucru pe care l-a organizat sub patronajul său pe locul unde a tras cu mitraliera a fost un hostropăţ naţional de trosneau oasele arcaşilor lui Ştefan de sub picioare, căci Mircea Snegur s-a luat cu agricultura şi nu reuşise să le adune şi să le îngroape într-un loc potrivit. Cu Voronin a revenit, fireşte, şi Tkaciukbenk, în funcţie de antropolog gerundo-glorinal, care poate deosebi oasele eliberatorilor de cele ale moldovenilor români fascişti. Ajuns la Chişinău, Tkaciukbenk şi-a scos manualul din geantă şi l-a dus imediat la editura lui Ţvircunoglî. Şi acum, în fiecare vară, Voronin cinsteşte înalt memoria tanchiştilor lui Stalin, postaţi pe socluri, şi râde pe sub mustăţi de arcaşii lui Ştefan cel Mare călcaţi în picioare de urmaşii lor folclorici în timp ce Suverannaia Moldova cântă din nou la balalaică julindu-şi degetele de osârdie. Aşa le trebuie!

Iar eu stau şi mă gândesc: da’ ce rol avem noi cu Marian Lupu în această istorie? Să conteze cumva statura noastră? Doar Ştefan cel Mare nu era mai înalt decât Tarlev şi poate chiar mai scund, fiindcă nu a consumat bomboane de la „Bucuria” ca să facă fapte mari. De unde vine că secetele sunt un fenomen climatic mai vechi la moldoveni. De aici, probabil, şi importanţa irigaţiei intercraniene despre care scria Dimitrie Cantemir cu nostalgie gomiană, iubitor de artă a refugii. Şi la ce i-a folosit că a fugit, căci scheletul său tot la Ieşi a fost îngropat? Nu e timpul să punem problema retrocedării?
Al vostru herodoct, hedonizator şi epicurist, Ion Buraga
http://www.jurnal.md/article/3914/

Timpul.md: Tudor Gheorghe: „La Chişinău întotdeauna vin ca la neamuri”

La 31 august, în cadrul manifestărilor consacrate Zilei Limbii Române, în Piaţa Marii Adunări Naţionale va avea loc concertul extraordinar „În căutarea dorului pierdut”, cu Tudor Gheorghe, reputatul interpret din România. Cu această ocazie i-am solicitat artistului un scurt interviu.


Nicolae Roibu


- Maestre, suntem bucuroşi să vă revedem la Chişinău…

- M-am şi pornit la drum. Am venit de la Craiova la Bucureşti şi astăzi urmez calea spre Chişinău.

- De către cine aţi fost invitat la Sărbătoarea Limbii Române?

- M-au chemat să le cânt basarabenilor dl academician Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, şi primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă. Am o deosebită plăcere să particip la această sărbătoare frumoasă. Vin cu un spectacol foarte interesant - „În căutarea dorului pierdut”. Este vorba de un spectacol-recunoaştere, într-un fel, de familiarizare a noii generaţii cu valorile esenţiale ale cântecului popular românesc interbelic.

- Aţi participat şi la alte ediţii ale Zilei Limbii Române?

- La primele două ediţii. Pe urmă, n-am mai fost invitat.

- Ce simbolizează pentru dvs. această sărbătoare?

- E o sărbătoare foarte frumoasă. E un lucru extraordinar că în R. Moldova se serbează Ziua Limbii. Ar trebui ca toate ţările din lume să ia exemplu şi să dea o zi în care să fie sărbătorită limba, pentru că aşa cum trăim astăzi - agresaţi de limba engleză şi, mai puţin, de cea franceză -, se duce dracului frumuseţea limbii noastre.

- Cine vă însoţeşte?

- Patru muzicieni, cu care cânt în ţară şi în lume de vreo şase ani.

- Cu ce sentimente veniţi la Chişinău?

- Cu multă dragoste şi cu bucuria enormă de a-mi revedea prietenii şi pe toţi cei care mă iubesc şi pe care eu de asemenea îi iubesc. La Chişinău întotdeauna vin ca la neamuri…

http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=600&idRubric=6216&idArticle=14897

Timpul.md: Lacătul lui Eliade

O glumă proastă, o bătaie de joc sau o nouă manifestare de românofobie?


De câteva zile, bustul lui Mircea Eliade de pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare” din Chişinău este profanat. Persoane neidentificate au prins un lacăt de ochelarii marelui scriitor şi filozof român, dar asta pare să nu deranjeze pe nimeni.


Este o glumă proastă, o bătaie de joc sau o nouă manifestare de românofobie acum, în ajunul Zilei Limbii Române? De fapt, aceasta constituie o infracţiune care, conform art. 92 capitolul 7 al Codului cu privire la contravenţiile administrative, „atrage după sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi în mărime de până la zece unităţi convenţionale şi un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu funcţii de răspundere - până la douăzeci de unităţi convenţionale”.

Solicitată de TIMPUL, şefa Serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Interne, Ala Meleca, ne-a comunicat că nu cunoaşte cazul respectiv, dar ne-a mulţumit pentru informaţie, adăugând că „se vor lua măsuri”. Consilierul ministrului Culturii, Pavel Pelin, de asemenea, nu ştia nimic despre „lăcata lui Eliade”. Ne-a spus că este revoltat de ceea ce se întâmplă, dar a adăugat că „Aleea Clasicilor nu intră în atribuţiile Ministerului Culturii”. Nici Leonid Gorceac, şeful interimar al Direcţiei cultură a primăriei Chişinău, nu auzise despre acest caz. „Ne vom interesa care-i situaţia şi vom vedea cum vom acţiona”, a promis Gorceac, precizând că, de fapt, asta ţine şi de cultura fiecăruia.

De menţionat că, în ultimul timp, monumentele scriitorilor clasici au soarta copacilor din Grădina Publică - devin şi suporturi pentru tot felul de avize. Astfel, la începutul săptămânii, pe bustul lui Alecu Russo era lipită o hârtie care ne anunţa că s-a pierdut o pisică de rasă şi că acel care o va găsi va primi o recompensă. Dar poliţia, care circulă prin preajmă, nici nu atrage atenţie la astfel de „mărunţişuri”.

Ion Surdu,
stagiar la TIMPUL
http://www.timpul.md/default.asp

Timoc

Descriere a situatiei romanilor timoceni, pe imagini de la slujba de inmormantare a Prea Fericitului Patriarh Teoctist, oficiata la biserica romaneasca din Malainita.

Bucuresti, 31 august concert Ziua Limbii Romane

Pe 31 august, romanii din Basarabia sarbatoresc Ziua Limbii Romane. Incepand cu anul trecut, aceasta zi se celebreaza si la Bucuresti...

11 trupe, de rock si de hip-hop: Altar, Veritasaga, Travka, Nimeni Altu', Brugner, Bucium, Dagga, Katana, sek93, Bucovina si Huliganii vor concerta VINERI, 31 AUGUST 2007 pentru a sustine cauza romanismului de peste Prut. Concertul va incepe la ora 16.00 si va dura peste 6 ore.

Locatia este una simbolica: Piata Universitatii, locul in care romanii au luptat pentru libertate in '89 si '90.

Va asteptam acolo impreuna cu un steag tricolor pentru LIMBA ROMANA si pentru toti care lupta pentru a o putea vorbi liber.

Mai multe detalii pe siteul concertului: www.concert.romanism.net

Jurnal de Chisinau: "Cu Tudor Gheorghe, dar fără Rebreanu"

Cu Tudor Gheorghe, dar fără Rebreanu
autor: Stela Carp

Bustul lui Liviu Rebreanu nu va fi instalat la 31 august pe Aleea Clasicilor, pentru că Guvernul nu a semnat o decizie în acest sens, a declarat preşedintele USM, acad. Mihai Cimpoi în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc ieri. Domnia sa a mai spus că montarea bustului se amână până pe 14 octombrie, de Hramul Oraşului.

Mihai Cimpoi a prezentat programul manifestărilor consacrate Zilei Limbii Române. La 30 august, ora 10.00, se va desfăşura simpozionul „Limba noastră” de A. Mateevici - 90”. După care i se va conferi titlul de Doctor Honoris Cauza poetului Grigore Vieru în sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM). La ora 14.30, va urma decernarea Premiului Centrului Academic Internaţional „Mihai Eminescu” dlui acad. Eugen Simion. Simpozionul „B.P. Hasdeu - 100 de ani de la moarte”, va avea loc la ora 16.00 în sala mică a AŞM.

Ziua de 31 august va începe cu depunerea de flori la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor Români. La ora 10.00, va avea loc un recital poetico-muzical „Odă limbii române”, apoi lansarea „Dicţionarului Scriitorilor Români din Basarabia”. La ora 12.00, la Biblioteca Naţională a Moldovei, se va deschide Salonul Internaţional de Carte. Lansarea noului număr al revistei „Limba Română” va avea loc la ora 14.00 în incinta Casei Limbii Române.

Ziua Limba Române se va încheia cu un program cu participarea unor formaţii din România şi R.Moldova. Tudor Gheorghe va prezenta în PMAN un concert extraordinar cu genericul „În căutarea dorului pierdut”.

Sursa:
http://www.jurnal.md/article/3885/

Comunism in Moldova

Canicula a dat peste cap viaţa moldovenilor